Înfrângere importantă. Erdogan recunoaşte cel mai mare dezastru electoral din ultimii 20 de ani în fața opoziției din Turcia

Numărarea a aproximativ 99% din voturi la nivel naţional arată faptul că opoziţia din Turica a provocat partidului AKP (islamist-conservator) al şefului statului cel mai mare dezastru electoral din ultimii 20 de ani. Principalul partid de opoziţie, CHP (social-democrat), a revendicat câștigarea alegerilor la Istanbul şi Ankara, cele mai mari două oraşe din Turcia, şi a învins în multe altele, precum Bursa, mare oraş industrial din nord-vest aflat sub controlul AKP din anul 2004.

Proclamarea rezultatelor finale de către Înalta comisie electorală (YSK) aşteptată în cursul zilei de luni va confirma aceste rezultate, deja integrate de principalii interesaţi, printre care şeful statului Erdogan. De la sediul din Ankara partidului său şi în faţa unei mulţimi abătute, neobişnuit de tăcută, preşedintele Turciei a zis că va 'respecta decizia naţiunii'. Cu puţin timp înainte, primarul în exerciţiu al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, în vârstă de 50 de ani atrăgător, din punct de vedere mediatc şi-a anunţat realegerea în fruntea celui mai mare oraş al Turciei, pe care l-a câștigat în anul 2019, însă fără să aştepte măcar proclamarea rezultatelor oficiale.

'În această seară, democraţia se va răspândi (...) în pieţe, pe străzi, în universităţi, în cafenelele şi restaurantele din Istanbul', a zis edilul oraşului în faţa a zeci de mii de susţinători, foarte veseli, adunaţi în faţa sediului primăriei, sub un val de drapele roşii turce şi bombe fumigene.

La Ankara, primarul CHP Mansur Yavas, cu un avans mare, a revendicat şi el victoria, spunând în faţa unei mulţimi entuziasmate faptul că 'cei care au fost ignoraţi au trimis un mesaj clar celor care conduc această ţară'. 'Alegătorii au ales să schimbe faţa Turciei', a zis liderul CHP, Ozgur Ozel.

Pe lângă Izmir (vest), al treilea oraş al ţării şi bastion al CHP, dar şi Antalya (sud), unde partizanii opoziţiei au început celebreze victoria în stradă, principala formaţiune politică a opoziţiei a realizat un progres formidabil în Anatolia. Aceasta conduce cursa în capitalele de provincie aflate de mult sub controlul AKP, conform rezultatelor aproape definitive care au luat prin surprindere observatorii.

Preşedintele Erdogan, 70 de ani, aflat 21 de ani la putere, s-a implicat personal în campania electorală, în special la Istanbul, 'bijuteria' ţării, capitala ei economică şi culturală unde a fost ales primar în anii 1990 şi care a trecut la opoziţie în 2019. Însă angajamentul lui Erdogan, care a anunţat la începutul lunii martie că aceste alegeri sunt 'ultimele pentru el', nu a fost suficient.

'Este nevoie de echilibru cel puţin la nivel local împotriva guvernului', a zis pentru AFP Serhan Solak, 56 de ani, un locuitor din Ankara care a venit să voteze pentru Mansur Yavas, primarul în exerciţiu al CHP.

Totuși, candidaţii AKP s-au menţinut în frunte în mai multe localități mari din Anatolia (Konya, Kayseri, Erzurum) şi de la Marea Neagră (Rize, Trabzon), bastioane ale preşedintelui Erdogan, în timp ce partidul pro-kurd DEM are un avans confortabil în mai multe oraşe mari din sud-estul majoritar kurd, printre care Diyarbakir, capitala neoficială a kurzilor din Turcia.

Pe tot parcursul campaniei electorale, preşedintele Erdogan a participat zilnic la mitinguri, manifestații, beneficiind de timp de antenă nelimitat la televiziunea publică, acolo unde adversarii săi au fost ignoraţi aproape în totalitate. Înfrângerea partidului său (AKP, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării), în special la Istanbul, va avea consecinţe nefaste.

Agăţându-se de oraş, preşedintele a anulat alegerile municipale din anul 2019, pentru a îș vedea în final pe Imamoglu învingând detaşat în al doilea scrutin organizat trei luni mai târziu. Astfel, a suferit cel mai mare eşec electoral de la venirea sa la putere în anul 2003 ca prim-ministru.

Primarul Istanbulului, abonat la podiumul personalităţilor politice preferate în rândul turcilor, a continuat de atunci să se prezinte drept rival direct al lui Erdogan pe care l-a descris ca fiind un 'primar cu jumătate de normă' devorat de ambiţiile sale naţionale.

Pentru mulţi observatori, odată ales, primarul Istanbulului va avea o cale deschisă spre alegerile prezidenţiale din anul 2028. Şeful statului Erdogan, resemnat, a discutat despre cei 'patru ani de muncă (...) care nu trebuie irosiţi' până atunci, o modalitate de a exclude eventualitatea unor alegeri anticipate care i-ar permite să poată candida din nou.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News