Președintele ugandez acuză Occidentul de duble standarde.
Președintele Ugandei, Yoweri Museveni, a criticat țările occidentale pentru ceea ce el numește un „dublu standard condamnabil” în răspunsul lor la criza energetică provocată de invazia rusă a Ucrainei. Într-o postare pe Twitter duminică, Museveni a criticat Germania pentru demolarea turbinelor eoliene pentru a permite extinderea unei centrale electrice pe cărbune, în timp ce Europa se luptă cu o criză energetică declanșată de războiul dintre Rusia și Ucraina.
În septembrie, Rusia, care a suferit o serie de sancțiuni occidentale pentru invazia sa din Ucraina, a oprit aprovizionarea cu gaz către Europa, lăsând regiunea care era dependentă de importurile rusești de petrol și gaze să caute alternative.
News from Europe that a vast wind farm is being demolished to make way for a new open-pit coal mine is the reprehensible double standard we in Africa have come to expect. It makes a mockery of Western commitments to climate targets. pic.twitter.com/p9JQTD6nBq
— Yoweri K Museveni (@KagutaMuseveni) November 13, 2022
Germania a propus eliminarea treptată a centralelor electrice pe cărbune până în 2030 pentru a reduce emisiile de carbon. Dar cea mai mare economie a Europei a fost acum forțată să acorde prioritate securității energetice față de energia curată, deoarece aprovizionarea cu gaze din Rusia a fost sistată. La fel ca Germania, multe alte țări europene reînvie proiectele de cărbune ca alternative la energia rusă.
Museveni, în vârstă de 78 de ani, spune că trecerea Europei la energia pe bază de cărbune „este o batjocură” față de obiectivele climatice ale Occidentului.
„Veștile din Europa conform cărora un parc eolian vast este demolat pentru a face loc unei noi mine de cărbune este dublul standard la care ne așteptăm în Africa. Bătaie de joc față de angajamentele occidentale și față de obiectivele climatice”, a spus liderul ugandez, descriind în continuare mișcarea drept „cea mai pură ipocrizie”.
Într-o declarație publicată pe site-ul său oficial, Museveni a declarat că „eșecul Europei de a-și îndeplini obiectivele climatice nu ar trebui să fie problema Africii”. Continentul african a rămas cel mai vulnerabil la schimbările climatice, în ciuda faptului că are cele mai scăzute emisii și contribuie cel mai puțin la încălzirea globală. În timp ce națiunile bogate (care sunt cei mai mari producători de emisii) sunt mai bine echipate pentru a gestiona impactul schimbărilor climatice, țările mai sărace precum cele din Africa nu sunt.
„Nu vom accepta o regulă pentru ei și o altă regulă pentru noi”, a spus Museveni, care a condus națiunea est-africană timp de 36 de ani.
Uganda își propune să-și exploreze rezervele de petrol la nivel comercial în următorii trei ani, dar o rezoluție a parlamentului Uniunii Europene din septembrie a avertizat că proiectul va strămuta mii de oameni, va pune în pericol resursele de apă și va pune în pericol zonele marine protejate. Museveni a reacționat la rezoluție la momentul respectiv, insistând că „proiectul va continua” și a amenințat că va găsi noi contractori dacă actualii responsabili ai proiectului petrolier „aleg să asculte Parlamentul UE”.
Președintele Malawi Lazarus Chakwera, care participă la summitul COP27, a declarat că țara sa și alte națiuni mai sărace „continuă să suporte greutatea emisiilor de carbon de la cei mai mari poluatori din alte părți”. Chakwera a spus că a făcut lobby în Egipt pentru mai multe finanțări în domeniul climatic din partea națiunilor mai bogate, adăugând: „În ciuda contribuției noastre marginale la încălzirea globală, continuăm să suportăm greul înrăutățirii impactului schimbărilor climatice, 10% din pierderile noastre economice fiind cauzate de dezastre”.
Angajamentul țărilor dezvoltate de a plăti 100 de miliarde de dolari în fiecare an începând cu 2020 pentru a ajuta lumea în curs de dezvoltare să treacă de la combustibilii fosili la energie curată nu a fost încă îndeplinit.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu