EXCLUSIV  Este analfabetismul funcțional un simptom al materiilor stufoase? O profesoară analizează posibilele cauze

Sursa: Pexels
Sursa: Pexels

Mai mult de 40% dintre elevii din România sunt analfabeți funcțional. Față de media europeană, stăm rău. Prof. Cornelia Popa Stavri oferă o soluție pentru toate aceste chestiuni: simplificarea programei școlare și accentul pus pe formarea absolventului și pe calitatea cunoștințelor dobândite.

"De ce avem aceste rezultate, de ce această situație în coada clasamentului care ne face campioni la ineficiență și la neștiință?", întreabă prof. univ. Sorin Ivan.

Metode inovative pentru profesori, învățământ de calitate pentru elevi

"Cel mai ușor ar fi să dăm vina pe profesor, numai că eu n-aș privi din acest punct de vedere lucrurile și nu pentru că îmi doresc să-mi apăr colegii. Nu, sub nicio formă - există și acolo niște deficiențe. Dar eu aș merge la ce au făcut totuși decidenții educației pentru reducerea analfabetismului funcțional", spune prof. Cornelia Popa Stavri.

"Și revin la programa școlară supraîncărcată, care cum se traduce în practică de către un profesor? Nu are ce să facă decât să-și stabilească la activitatea didactică obiective care se țină de cunoaștere și de înțelegere, de comprehensiune. Știm foarte bine despre Bloom, care spune că sunt foarte importante etapele analizei și sintezei.

Când tu ai lecție după lecție, lecție după lecție, adică pui accent pe acea lecție și nu te-ai gândit că mergi pe o unitate de învățare, pe o temă anume... Să-i dai timp profesorului să-și programeze activități de analiză și sinteză, ceea ce reprezintă vârful înțelegerii și transpunerii în practică, ne mirăm că sunt copiii analfabeți funcțional?

Păi nu mă mir. Ce ar fi trebuit să facem? În secunda 1, când am văzut că suntem pe un trend descendent la aceste rezultate, trebuia să ne adunăm la masa de lucru să vedem ce scoatem din programă, cum comprimăm și să scoatem din câteva unități de învățare maximul posibil pentru profilul absolventului", adaugă aceasta.

Nu s-au construit grădinițe, școli sau licee

"(...) Pe mine mă interesează să-mi stabilesc niște unități de învățare și să scot din ele tot ceea ce am nevoie pentru formarea profilului absolventului. Mai mult decât atât, mi-aș forma profesorii cu mai multe metode inovative care să motiveze elevii.

În ce situație suntem acum? Suntem acum într-o situație total neplăcută și am să vă spun și de ce (pentru că federația noastră a jucat un rol important aici, în a trage un semnal de alarmă cu privire la incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă care s-a făcut într-un mod haotic și fără o pregătire și în ceea ce privește curriculumul diferențiat, asigurarea curriculumului diferențiat pentru acești copii). Oamenii nu au beneficiat de pregătiri pentru a realiza un curriculum diferențiat pentru copii cu cerințe educaționale speciale", mai spune prof. Cornelia Popa Stavri, vicepreședinte FSLI.

"Mai mult decât atât, (n.r., există) un aflux imens de copii, un aflux foarte mare de elevi dintr-o clasă, deși noi am insistat în reducerea numărului de elevi dintr-o clasă - la fiecare elev inclus în învățământul de masă trebuie minus trei elevi din numărul maxim de elevi. Nu se întâmplă, pentru că n-ai unde să-i duci. Adică nu s-au construit grădinițe, nu s-au construit școli, nu s-au construit licee (...)", conchide prof. Cornelia Popa Stavri.

Ascultă mai multe propuneri aici:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel