Este FMI o pacoste? Ce spune un secretar de stat la Finanțe

Claudiu Doltu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, este de părere că „În primul rând, trebuie să continuăm cu răbdare ceea ce am început, şi anume să consolidam stabilitatea finanţelor publice şi să continuăm reformele structurale. Nu pentru că instituţiile financiare internaţionale recomandă acest lucru, ci pentru că doar în acest fel resursele de care dispune România pot să capete cele mai bune utilizări şi astfel să avem creştere economică, locuri de muncă, salarii mai mari şi să ne bucurăm de creşterea standardului de viaţă”. El adaugă „În ceea ce priveşte instituţiile financiare internaţionale, aş face o delimitare între “campionul din punct de vedere al notorietăţii” în România – Fondul Monetar Internaţional şi băncile de dezvoltare sau bănci publice de investiţii”.

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Publice susține că România are doar de câștigat din încheierea în bune condiții a actualului acord. El amintește că acordul semnat nu este doar cu FMI. Comisia Europeană şi cu Banca Mondial sunt părți ale acordului. Doltu mai spune că „dincolo de încheierea cu succes a acestui acord, fapt ce va transmite semnale clare tuturor în ceea ce priveşte direcţia bună în care se îndreaptă România, trebuie să ne concentrăm asupra creşterii economice sustenabile şi asupra dezvoltării pe termen mediu şi lung. Tocmai de aceea, trebuie să folosim resursele atât de natură financiară, cât, mai ales, cele care ţin de asistenţa tehnică şi, mai ales, de cunoaştere la care avem acces ca urmare a faptului că suntem membru în aceste instituţii”.

Secretarul de stat în Finanțe este de părere că pot exista voci care să afirme că instituţiile financiare internaţionale sunt o “pacoste”. Majoritatea ar spune “Cum domnule, să-mi spună mie ăştia ce să fac cu banii lor? Mai bine mă împrumut din piaţă şi gata, sunt liber!” Doltu spune că „Poate să nu fie nimic greşit cu acest punct de vedere. Atât doar că ar fi bine să nu uităm că niciodata nu este înţelept să pui toate ouăle într-un singur coş. Este, poate, cumpătat să laşi şi o uşă deschisă pe care ai vrea să intri atunci când “pieţele” pot să nu fie foarte “prietenoase”. Mai mult, banii de care putem beneficia de la băncile de dezvoltare sunt încă mai “ieftini” decât cei pe care îi accesăm direct prin emisiuni de titluri pe diferite pieţe. Lucrurile aşa vor rămâne probabil şi în următorii ani. Nu este lipsit de importanţă nici faptul că împrumuturile de la băncile de dezvoltare se regăsesc în mare parte în lucruri tangibile – şcoli, spitale, drumuri, locuinţe sociale, poduri, sisteme de management în asistenţa socială, burse pentru studenţi, teatre, biblioteci publice, noi instituţii, etc. Mai mult, de-a lungul implementării programelor finanţate de aceste bănci guvernul obţine venituri din impozitul pe profit, contribuţii pentru asigurări sociale, TVA etc”.

Doltu spune că sectorul privat în România are acum o oportunitate de acces la resurse financiare, pe care o ignoră- ceea ce este greu de înțeles.