Euro a ajuns să valoreze mai puţin decât un dolar. FMI avertizează că vin timpuri foarte dificile

La scurt timp după publicarea unor date statistice care arată o creştere accelerată a inflaţiei în SUA în luna iunie, ceea ce deschidea calea unei politici monetare şi mai restrictive din partea Rezervei Federale americane, moneda euro se tranzacţiona pentru 0,9998 de dolari în jurul orei 12.45 GMT, o premieră de la introducerea sa în circulaţie, potrivit Agerpres.

"Raţionalizarea gazelor naturale, aşteptata recesiune, sunt toate motive solide pentru a fi pesimist cu privire la euro", este de părere Stuart Cole, economist la Equiti Capital în Londra. Potrivit economistului, aceşti factori vor îngreuna sarcina Băncii Centrale Europene de a majora costului creditului, ceea ce va adânci şi mai mult diferenţele de dobândă dintre SUA şi Europa.

Istoricul valoric al monedei euro 

De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.

Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi.

Deprecierea euro și consecințele economice

Deprecierea euro, care a pierdut 12% din valoare de la începutul anului, este o nouă bătaie de cap pentru BCE. Un euro mai slab face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce pe cale de consecinţă alimentează şi mai mult inflaţia. Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 8,6% în luna iunie. Pe de altă parte, încercarea de a susţine cursul de schimb al euro cu dobânzi mai mari ar putea agrava riscurile de recesiune.

Intervențiile BCE ar putea schimba evoluția euro

Economiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să înceapă să majoreze dobânda de referinţă la reuniunea din 21 iulie, aceasta fiind prima majorare a costului creditului în zona euro decisă în ultimii 11 ani. În schimb, începând din luna martie şi până în prezent, Banca centrală a SUA a majorat costul creditului cu 150 de puncte de bază şi ar urma să adopte o nouă majorare de 75 de puncte de bază la reuniunea de la finele acestei luni.

FMI avertizează că perspectivele economice mondiale s-au înrăutăţit

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că instituţia îşi va revizui din nou în jos estimările privind creşterea economiei mondiale, din cauza unor factori precum războiul din Ucraina, restricţiile introduse în China şi inflaţia ridicată.

Perspectivele pentru acest an şi anul următor vor fi revizuite în jos la finele acestei luni, când FMI va da publicităţii raportul World Economic Outlook Update, a scris miercuri şeful FMI, Kristalina Georgieva, pe blog, fără a oferi cifre concrete.

"Perspectiva rămâne extrem de incertă. Va fi un an 2022 dificil şi, posibil, un an 2023 şi mai dificil, cu un risc crescut de recesiune", a notat Georgieva.

Avertismentul lansat de FMI vine după ce, în luna aprilie, instituţia şi-a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economiei mondiale în acest an, până la 3,6%, faţă de avansul de 4,4% preconizat înainte de războiul din Ucraina. În plus, avertismentul vine înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din ţările G20, care va avea loc vineri şi sâmbătă în Bali, Indonezia.

Din rău, în mai rău

"Când G20 s-a reunit ultima dată, în aprilie, FMI tocmai îşi revizuise, în jos, previziunile de creştere mondiale, la 3,6% pentru acest an şi anul viitor, şi acum lansăm un avertisment că situaţia ar putea să se înrăutăţească din cauza riscurilor potenţiale viitoare", a scris Kristalina Georgieva în postarea sa.

Țările sărace la risc de insecuritate alimentară

Potrivit directorului general al FMI, inflaţia este în prezent mai mare decât se preconiza şi, în plus, s-a extins dincolo de preţurile la alimente şi energie. Kristalina Georgieva atrage atenţia că această inflaţie ar putea inflama tensiunile sociale în ţările afectate. De asemenea, FMI este îngrijorat de extinderea rapidă a insecurităţii alimentare, cu efectele cele mai grave asupra populaţiilor cele mai sărace. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News