Moneda euro a coborât luni sub 0,99 dolari, pentru prima dată în aproape două decenii, în timp ce lira sterlină este în corzi, după ce decizia Rusiei de a opri livrarea gazelor prin principala sa conductă spre Europa a sporit temerile privind evoluţia preţurilor energiei şi a creşterii economice, transmite Reuters.
În tranzacţiile din Asia, moneda euro se tranzacţiona la 0,9880 dolari, cel mai scăzut nivel din 2002, în timp ce lira sterlină se tranzacţiona la 1,4445 dolari, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani şi jumătate.
Sâmbătă, Rusia ar fi trebuit să reia fluxurile prin gazoductul Nord Stream dar nu a respectat termenul limită, din cauza unor scurgeri de ulei detectate în timpul lucrărilor de mentenanţă la unica staţie de comprimare aflată încă în funcţiune. Decizia a coincis cu anunţul G7 (principalele ţări industrializate din lume) privind un plan care vizează implementarea unui plafon global de preţ pentru produsele petroliere şi ţiţeiul provenit din Rusia, plafon care ar urma să intre în vigoare din luna decembrie. Separat, Uniunea Europeană analizează mai mult opţiuni pentru impunerea unei limite de preţ la energie.
“Nu putem avea încredere în perspectivele pentru gazele naturale în Europa, iar aceste evoluţii au un impact negativ faţă de euro, regiunea fiind puternic dependentă de deciziile lui Vladimir Putin”, a apreciat Osamu Takashima, analist la Citigroup Global Markets.
În tranzacţiile din Asia, monedele din Japonia, Australia şi China s-au depreciat faţă de dolar, din cauza sporirii riscurilor geopolitice şi a efectelor încetinirii economiei globale.
Săptămâna aceasta vor avea lor reuniuni ale băncilor centrale, analiştii estimând o majorare a dobânzii de 75 puncte de bază în Europa şi de 50 puncte de bază în Australia. De asemenea, luna aceasta Rezerva Federală a SUA (Fed) ar putea majora dobânda cu 75 puncte de bază, după publicarea datelor privind evoluţia solidă a pieţei forţei de muncă.
Valurile de căldură din Europa au afectat deja aprovizionarea cu energie şi sporesc temerile că vor exista perturbări în această iarnă, care vor afecta semnificativ activitatea economică.
De la introducerea sa în circulaţie în 1999, moneda euro a petrecut foarte puţin timp sub nivelul de paritate cu dolarul. Ultima dată când a fost în această situaţie a fost între 1999 şi 2002, când a coborât până la un minim istoric de 0,82 dolari în luna octombrie 2000.
Chiar dacă are o istorie relativ scurtă de două decenii, moneda euro este a doua cea mai căutată valută pe pieţele mondiale de schimb valutar, iar tranzacţiile zilnice euro/dolar sunt cele mai mari de pe piaţa valutară globală, care are o valoare de 6.600 de miliarde de dolari pe zi, notează Agerpres.
„Băncile centrale s-au grăbit toate cu dobânzi mai mari, ele compostând inflația de cerere, nu pe aceea de ofertă care galopează acum. Ele au sugrumat cererea, crezând, în mod greșit, că cererea este problema. Măsura, în sine, nu este greșită. Probabil este necesară, pentru că trebuie să transmiți un mesaj. Totul a pornit de la creșterea repetitivă a Băncii Centrale Americane (Rezerva Federală- Fed), iar celelalte bănci nu puteau să nu replice, la rândul lor. Una dintre justificările pentru paritatea euro-dolar este dată întocmai de faptul că americanii au dobânzi mai mari.
Noi replicăm acum ce face Fed, dar americanii au alte preocupări. Trebuie să facem această distincție - SUA sunt preocupate să tempereze creșterea exuberantă a bursei, precum și a sectorului imobiliar. Ei nu iau măsura asta pentru inflația de care suferim noi, chiar dacă și la ei e foarte mare. Grija Americii e diferită de grija Europei”, a zis profesorul
„Costul creditului este atât de mare, în comparație cu creșterea economică, încât băncile nu au niciun motiv să exagereze cu creșterea costului. Economia este acum în degringoladă, la nivel mondial, deci nu mai are nevoie și de dobânzi mari. Trendul de creștere a dobânzilor se va ameliora.”, a precizat Adrian Mitroi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu