Europa ar putea primi mai multe gaze din Est, dar nu de la Rusia. UE și Azerbaidjan, proiect de acord privind aprovizionarea suplimentară

„Parteneriatul strategic” UE-Azerbaidjan are în vedere „transportarea gazelor naturale din zona Caspică către Uniunea Europeană și, eventual, către țările din Balcanii de Vest... pentru a crește diversificarea”, se arată în proiectul de acord, văzut de EUobserver.

Aceștia „aspiră” la „comerțul bilateral cu gaze naturale... cu cel puțin 20 de miliarde de metri cubi [bcm] de gaz anual până în 2027”, potrivit documentului.

Și asta ar presupune „investiții semnificative în extinderea rețelei de conducte din Coridorul de Gaze Sud”, se mai spune în proiectul de acord, fără a se oferi o cifră pentru investiție.

Coridorul sudic al gazelor este un set de conducte din Marea Caspică, prin Turcia, până în sud-estul Europei.

Proiectul de memorandum de înțelegere nu menționează invadarea Ucrainei de către Rusia sau întreruperea ulterioară a gazelor, ca represalii împotriva sancțiunilor UE.

Cu toate acestea, amintește de tensiune regională, inclusiv de conflictul înghețat al Azerbaidjanului cu Armenia, exprimând „respect și sprijin față de integritatea teritorială, inviolabilitatea frontierelor internaționale, independența, suveranitatea reciprocă”.

În cadrul documentului se vorbește în mod repetat despre nevoia UE de aprovizionare „stabilă”, „sigură” și „previzibilă” cu gaz

Oficialii UE au refuzat să spună când ar putea fi semnat, dar comisarul UE pentru Energie, Kadri Simson, va călători la Baku, la sfârşitul acestei luni, iar oficialii ambelor părţi vor purta discuţii la Bruxelles marţea viitoare (19 iulie).

„Am lucrat îndeaproape împreună pentru a crește livrările”, a declarat un purtător de cuvânt al UE.

Nota prevede, de asemenea, „dezvoltarea interconexiunilor electrice între UE și Azerbaidjan, inclusiv prin Marea Neagră și prin Republica Autonomă Nakhcivan a Republicii Azerbaidjan”.

Proiectul de text, din 11 iulie, care ar putea fi încă supus modificărilor, vorbește despre obiectivele UE în materie de schimbările climatice și de mediu.

Se vorbește despre necesitatea de a „face infrastructura existentă pregătită pentru viitor, pregătită pentru hidrogen și pentru reducerea emisiilor de metan și a poluării”.

„De asemenea, părțile susțin crearea unor scheme de colectare a gazelor naturale care altfel ar fi evacuate, arse, eliberate sau scurse în atmosferă”, se arată în proiect.

„Gazele naturale vor continua să fie folosite în Uniunea Europeană”, se menționează în proiect. „Scopul ar trebui să fie stimularea colectării gazelor naturale fosile prin mecanisme de preț”.

Acordul cu Azerbaidjan nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar stabilește agenda pentru investițiile UE și relațiile bilaterale în viitor. Acesta va fi urmat de „întâlniri regulate la nivel tehnic și ministerial”.

UE a mai avut un acord similar cu Egipt și Israel, în iunie.

Acordul din Egipt a făcut ca grupurile pentru drepturile omului și deputații europeni să-și exprime îngrijorarea că interesele energetice ar reduce sprijinul UE pentru activiștii din dictatura nord-africană.

Azerbaidjanul, o petrodictatură condusă de aceeași familie de zeci de ani, are, de asemenea, un palmares negativ în privința drepturilor omului.

Combustibilul, folosit ca armă de război. Macron îl acuză pe Putin

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, acuză Rusia că foloseşte livrarea combustibilului ca pe o armă. 

Conflictul din Ucraina a influenţat creşterea preţurilor la combustibili, iar Rusia foloseşte livrările de gaze pe piaţa externă ca armă - a declarat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, pentru canalele de televiziune TF1 şi France2.

"Preţurile la energie au crescut înainte de război. Să fim cu toţii sinceri, pentru că în întreaga lume a existat o foarte puternică redresare economică. Iar apoi preţurile au crescut din cauza acestui război şi din cauză că Rusia foloseşte energia ca armă" - a spus Macron.

După cum a afirmat preşedintele francez, Rusia a hotărât "să înceapă să oprească gazul". Deocamdată acest lucru a afectat o serie de ţări membre UE, "pe care Rusia le-a ameninţat, pe care le-a făcut să se îngrijoreze". "Şi iată că ea a oprit principala conductă de gaz, Nord Stream 1. Acesta este un semnal" - este de părere preşedintele. El consideră că acest lucru este "un mesaj clar că Rusia va folosi gazul ca element al acestui război". "Noi suntem în situaţia căreia i se spune război hibrid" - a explicat Macron.

Preşedintele le-a replicat celor care cred că criza energetică este o consecinţă a sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei: "Rusia foloseşte energia, ca, de altfel şi alimentele, ca armă de război" - a spus Macron.

"Cred că astăzi ar trebui să pregătim un scenariu în care noi trebuie să ne descurcăm complet fără gazul rusesc. Şi cred că acesta nu este un scenariu teoretic. Acesta este un scenariu foarte dur. Trebuie să ne pregătim pentru asta. Şi vreau să le spun foarte ferm compatrioţilor noştri adevărul: există un asemenea risc, el nu depinde de noi. Şi cred că acest risc, această alegere pe care Rusia o poate face, este posibil" - a conchis Macron.

Potrivit afirmaţiilor liderului francez, în cadrul pregătirii pentru iarnă, autorităţile statului şi întreprinderile vor explica necesitatea economisirii gazelor şi a energiei electrice. Preşedintele a recunoscut de asemenea că, având în vedere riscul deficitului de combustibili şi al creşterii tarifelor, pe termen lung energia nucleară ar putea fi o soluţie adecvată, scrie Rador. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News