Europa Clipper, misiune de gradul zero. Nava pleacă să caute extratereștri

Sub suprafața înghețată a Europei (satelitul natural) s-ar putea afla un vast ocean, cu o cantitate de apă de două ori mai mare decât întreaga masă de apă de pe Pământ. Această ipoteză a captat atenția cercetătorilor încă din anii '70, când s-a descoperit prezența gheții pe lună, observată printr-un telescop din Arizona.

Imaginile surprinse ulterior de navele spațiale Voyager 1 și 2, precum și de sonda Galileo în 1995, au dezvăluit o suprafață brăzdată de crăpături întunecate, de culoare roșiatică, care ar putea conține săruri și compuși de sulf ce ar putea susține forme de viață simple.

Deși au fost capturate imagini detaliate și au fost colectate date promițătoare, până acum nicio misiune nu a reușit să se apropie suficient de mult de Europa pentru o analiză amănunțită.

Această situație urmează să se schimbe odată cu lansarea Europa Clipper, o navă spațială revoluționară care va avea capacitatea de a cartografia aproape întreaga lună și de a colecta mostre de praf și apă.

Uraganul Milton a amânat lansarea

Lansarea navei Europa Clipper a fost planificată pentru mijlocul lunii octombrie 2024, însă pregătirile au fost întârziate din cauza uraganului Milton, care a lovit recent Florida.

Vehiculul spațial a fost adăpostit într-un hangar pentru a fi protejat de furtună, iar inginerii au efectuat verificări amănunțite ale platformei de lansare de la Cape Canaveral pentru a se asigura că nu au existat pagube. În urma acestor verificări, s-a dat undă verde pentru lansarea programată la ora 20:06 (ora României).

Călătoria navei Europa Clipper nu va fi una directă. Misiunea va parcurge aproximativ 2,9 miliarde de kilometri în decursul a cinci ani și jumătate, folosindu-se efectul de "praștie gravitațională" pentru a se propulsa mai departe, utilizând atracția gravitațională a Pământului și a lui Marte. Această metodă este necesară deoarece nava nu dispune de suficient combustibil pentru a ajunge singură la destinație.

Cu toate că agenția spațială europeană (ESA) a lansat în 2023 sonda JUICE, care va vizita de asemenea Europa în drumul său spre Ganymede, cea mai mare lună a lui Jupiter, Europa Clipper este programată să depășească JUICE și să ajungă la destinație prima, în 2030.

La bordul navei se află și un laser, care va cartografia structura subterană a gheții

Europa este cu puțin mai mare decât Luna Pământului, însă, dacă ar apărea pe cerul nostru, ar străluci de cinci ori mai puternic, datorită gheții care reflectă lumina solară. Crusta de gheață a lunii are o grosime de până la 25 km, iar sub aceasta se presupune că se află un ocean sărat, care ar putea conține elementele chimice necesare apariției vieții.

Cercetările recente realizate cu ajutorul telescopului James Webb au sugerat existența unor straturi de apă care ar putea să se ridice la 160 de kilometri deasupra suprafeței lunii, oferind o oportunitate unică pentru Europa Clipper de a analiza compoziția acestei ape în timpul celor aproximativ 50 de survoluri pe care le va efectua deasupra Europei.

Dr. Mark Fox-Powell, microbiolog la Open University, subliniază importanța misiunii: "Dacă vom descoperi viață atât de departe de Soare, ar însemna că există origini separate ale vieții față de cele de pe Pământ (...)".

Printre instrumentele sofisticate de la bordul navei se numără și un laser dezvoltat de cercetătoarea Britney Schmidt de la Cornell University, care va permite cartografierea structurii subterane a gheții de pe Europa. Dispozitivul denumit "Reason" a fost testat în condițiile extreme din Antarctica și va încerca să dezvăluie "instalația sanitară" a Europei – zonele de subducție a gheții, camerele de magmă înghețată și tectonica unică a lunii.

Cu toate acestea, provocările nu se limitează doar la dificultatea procedurii de acces. Instrumentele navei vor fi expuse la doze uriașe de radiații, echivalente cu un milion de radiografii X pentru fiecare survol al Europei: „O mare parte din componentele electronice sunt plasate într-un compartiment blindat pentru a reduce expunerea la radiații”, explică Prof. Schmidt, potrivit BBC.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News