Pentru milioane de oameni din Europa, ultimele săptămâni au fost extrem de dure. Zeci de mii de oameni au murit, sute de mii au fost infectaţi, milioane şi-au pierdut locurile de muncă şi alte zeci de milioane au fost izolaţi în casele lor.
Însă ultimul weekend a venit cu o schimbare importantă. Pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, Italia şi Spania au înregistrat scăderi în numărul de noi cazuri, dar şi în numărul deceselor, în timp ce în Belgia au fost externaţi mai mulţi oameni decât au fost internaţi.
Lupta pentru sănătate este, însă, departe de a se fi încheiat, anunţă editorialistul Darren McCaffey, de la Euronews. În Marea Britanie, Irlanda şi Suedia, cifrele sunt în continuă creştere. Şi e clar că vor mai fi mulţi europeni care vor fi infectaţi şi care vor muri. Atenţia se mută, însă, spre o strategie de ieşire din criză.
Aceasta nu a fost doar o criză sanitară, ci în mod clar şi una economică. Ministrul de Finanţe al Franţei, spre exemplu, a anunţat că ţara s-ar putea confrunta cu cea mai mare recesiune de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Aşa că toată lumea se întreabă cum vor fi repornite economiile, cum vor fi redeschise afacerile, cum se vor întoarce oamenii la muncă. Totul în timp ce răspândirea bolii va fi limitată.
Ei bine, guvernele europene au început să lucreze la asta. Franţa, Spania, Belgia şi Finlanda sunt printre ţările care au pus la lucru comitete de experţi pentru a evalua modul prin care se pot relaxa condiţiile izolării populaţiei. Austria a anunţat deja data la care îşi va reporni economia.
Cu cât economiile stau mai mult închise, cu atât mai mare va fi numărul afacerilor care nu se vor mai deschide niciodată, iar guvernele europene ştiu asta. Şi, dacă va creşte rata şomajului, costul va fi decontat mulţi ani de acum încolo.
Însă nu este vorba doar despre impactul economic. Izolarea îşi lasă amprenta pe sănătatea mentală a oamenilor, cazurile de violenţă domestică sunt în creştere, iar educaţia a milioane de tineri este afectată. Orice relaxare a regulilor va fi graduală. Danemarca şi Belgia, spre exemplu, iau în calcul redeschiderea şcolilor cu împărţirea elevilor în grupe care să meargă în săptămâni diferite la cursuri. Este clar că viaţa nu va reveni la normal prea curând.
Nu există răspunsuri uşoare, însă se desprind două lecţii clare. În primul rând, va trebui să tragem tare pentru a preveni un nou vârf al pandemiei. În al doilea rând, perioadele nedefinite de izolare sunt nesustenabile.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu