Europa fără secrete: Ce ține România și Bulgaria în afara spațiului Schengen

Sursa foto Agerpres
Sursa foto Agerpres

De la crearea sa în 1985 într-un mic oraș luxemburghez, spațiul Schengen a devenit una dintre cele mai emblematice și tangibile realizări ale integrării europene: generații întregi s-au obișnuit să călătorească peste granițe fără a fi nevoie de pașaport sau de controale transfrontaliere. 

Deși această zonă de liberă circulație a fost stabilită inițial în paralel cu Uniunea Europeană, acum a fost încorporată în legislația comunitară și este un pilon al pieței unice europene, cu 26 de țări membre și aproape 420 de milioane de cetățeni, scrie Euronews.

Dar nu toate statele Uniunii sunt incluse în ea: Irlanda, Cipru, Croația, România și Bulgaria rămân, din diferite motive, în afară. În timp ce zona include Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu fac parte din UE.

În special Bulgaria și România, care au aderat la Uniune în 2007, așteaptă cu răbdare să adere și, după mai bine de un deceniu, procesul a devenit o sursă de frustrare pentru guvernele de la Sofia și București.

Potrivit sursei citate, românii și bulgarii insistă că au îndeplinit criteriile necesare cu ani în urmă. Vara trecută, aceștia s-au alăturat sistemului comun de vize Schengen ca ”participanți numai în citire”, o formulă care le permite să ”accepte” intrarea străinilor cu viză Schengen. 

Comisia Europeană și Parlamentul European, printre altele, sunt de partea lor: primul a confirmat în repetate rânduri că cele două țări candidate au îndeplinit toate condițiile tehnice necesare, în timp ce europarlamentarii au criticat excluderea ca fiind discriminatorie.

Bulgaria și România sunt atât de convinse de adecvarea lor încât au invitat o misiune expertă de investigare a faptelor să le viziteze teritoriul și să efectueze o evaluare suplimentară.

Un obstacol politic

Unda verde finală trebuie să vină de la Consiliul Uniunii Europene, care reunește miniștrii celor 27 de țări ale Uniunii. Intrarea unui nou membru Schengen trebuie aprobată în unanimitate, ceea ce înseamnă că un singur ”nu” poate îngheța efectiv întregul proces.

Potrivit surselor UE, în 2011, dublei candidaturi s-au opus Franța, Germania, Finlanda, Suedia, Țările de Jos și Belgia din cauza preocupărilor legate de corupție, crima organizată și reforma judiciară.

În anii următori, problema a fost readusă în prim-plan de mai multe ori, pentru a fi respinsă. Criza migrației din 2015 a slăbit și mai mult speranțele de admitere a Bulgariei și a României, dar curentul s-ar fi putut schimba odată cu urgența Covid-19, scrie Euronews.

Argumente pro şi contra

La începutul anului 2022, președintele francez Emmanuel Macron a deschis porțile pentru ca Bulgaria și România să se alăture, dezvăluind planuri de reformare a spațiului Schengen, inclusiv prin înființarea unui Consiliu guvernamental pentru a accelera acțiunea colectivă în vremuri de criză. ”Trebuie să reformăm Schengen”, a spus Macron în februarie. ”Nu poate exista libertate de mișcare dacă nu ne controlăm frontierele externe” a adăugat el. 

Câteva luni mai târziu, în august, cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat sprijinul și s-a angajat public să lucreze pentru a adăuga România și Bulgaria. "Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene și ar trebui să o protejăm și să o dezvoltăm. Aceasta înseamnă, de altfel, să umplem golurile care rămân", a spus Scholz la o întâlnire publică la Praga. Ca și în cazul oricărui alt subiect în procesul decizional european, aprobarea Parisului și Berlinului este esențială pentru a influența țările reticente.

Finlanda, Suedia și Danemarca și-au înmuiat pozițiile și ele, deși noul Guvern suedez de dreapta și cel danez care va apărea în urma alegerilor de luna viitoare ar putea schimba poziția.

În octombrie, Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție - a cincea de acest fel din 2011 - făcând presiuni asupra statelor politice să aprobe admiterea imediată a Bulgariei și României. Parlamentul ”este consternat de faptul că în următorii 11 ani Consiliul nu a luat o decizie”, au scris legislatorii în textul lor neobligatoriu din punct de vedere juridic.

Olanda: ”Prevalența corupției și a crimei organizate în Bulgaria și România, un risc”

Dar, câteva zile mai târziu, Parlamentul olandez și-a adoptat poziția, îndemnând Guvernul prim-ministrului Mark Rutte să pună veto la cele două întrebări, până când vor fi efectuate investigații suplimentare. Parlamentarii olandezi au declarat că prevalența corupției și a crimei organizate în Bulgaria și România reprezintă ”un risc pentru securitatea Olandei și a întregului spațiu Schengen”.

Această opoziție puternică pare să contrazică chiar cuvintele lui Rutte, care, cu săptămâni înainte de votul parlamentar, declarase că Țările de Jos nu era „în principiu” împotriva admiterii ambelor țări. „Toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să intre în spațiul Schengen”, a spus Rutte, în cadrul unei vizite la București.

O așteptare tulburătoare

În prezent, Bulgaria și România rămân incluse în așa-numitul Mecanism de Cooperare și Verificare, proces lansat în 2007 care evaluează introducerea reformelor în justiție, lupta împotriva corupției și, în cazul Bulgariei, spălarea banilor.

Cele două țări sunt membrele UE cu cel mai mic scor în indicele de percepție a corupției publicat în fiecare an de Transparency International, deși rezultatele lor nu sunt departe de cele ale Ungariei și Greciei, două state membre Schengen de mult timp.

Misiunea de informare propusă de Sofia și București a avut loc în prima jumătate a lunii octombrie, iar raportul final al acesteia este în prezent examinat de statele membre. Rezultatele rămân confidențiale. Dar Republica Cehă, care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii și are sarcina de a conduce discuțiile, a făcut din extinderea spațiului Schengen una dintre prioritățile sale principale .

Dar timpul se scurge: următoarea, și probabil ultima, pentru Praga va fi 9 decembrie, când este programată o întâlnire între miniștrii Justiției și Afacerilor Interne din cele 27 de țări. Numai aprobarea unanimă poate desființa controalele la frontierele interne.

”Nu vă înșelați: votul are o componentă politică puternică”, a spus președintele României, Klaus Iohannis, după o întâlnire cu omologul său Mark Rutte. ”Nu e rău, așa funcționează Uniunea”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Cele mai noi știri
Cele mai citite știri

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel