În 2020, primul an al pandemiei de COVID-19, aproximativ 127 kilograme de alimente per locuitor au fost risipite în Uniunea Europeană, arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Gospodăriile au generat 55% din deşeurile alimentare, reprezentând 70 kg per locuitor. Restul de 45% au fost deşeuri generate în lanţul de aprovizionare cu alimente. Este prima monitorizare la nivelul UE a deşeurilor alimentare publicată de Eurostat, informează Agerpres.
Combaterea risipei alimentare de către consumatori rămâne o provocare atât în UE, cât şi la nivel global. Nivelul deşeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape două ori faţă de cantitatea de deşeuri alimentare provenite din sectoarele producerii şi a fabricării produselor alimentare şi băuturilor (14 kg şi 23 kg per locuitor; respectiv 11% şi 18%). În aceste sectoare există strategii pentru reducerea deşeurilor alimentare.
Restaurantele şi serviciile alimentare sunt responsabile pentru 12 kg de deşeuri alimentare per persoană, (9%), în timp ce vânzările cu amănuntul şi alte reţelele de distribuţie a alimentelor au cel mai redus nivel de deşeuri alimentare (9 kg; 7%); dar impactul restricţiilor din pandemie asupra acestor sectoare încă sunt analizate.
Butoaiele pline cu substanțe chimice folosite pentru prepararea cocainei sau a drogurilor sintetice au fost atuncate în sute de gropi ilegale de gunoi, cauzând un risc grav pentru mediu și sănătatea cetățenilor.
Numai în 2021, poliția olandeză a analizat 208 gropi de gunoi ilegale, aproape întotdeauna amenajate pe câmpuri agricole sau grădini private fără știrea proprietarilor. De aici și decizia guvernului de a crea un nou fond care să acorde subvenții cetățenilor care vor trebui să își curețe terenul, scrie Europa Today.
Fondul a existat de fapt de ceva timp, dar a fost considerat insuficient de către victime. Cu o nouă prevedere, executivul a ridicat resursele și plafonul maxim pentru subvenție, care va fi acum de 200 de mii de euro față de cele 25 de mii de până acum. Guvernul va plăti, de asemenea, toate costurile în cazul unei contaminări severe. Deșeurile chimice, dacă rămân prea mult timp, pot provoca daune extinse apelor subterane, cu consecințe potențial dăunătoare pentru sănătatea publică.
Este un fapt cunoscut că drogurile călătoresc în mare parte pe mare. Trecând prin Atlantic și Marea Nordului, marile nave comerciale (cu mărfurile lor ascunse de droguri) acostează în porturile Anvers (Belgia), Valencia (Spania) și Rotterdam (Olanda). În special, în țara lalelelor, `Ndrangheta a găsit mai mult decât un ”adăpost sigur”, deoarece, potrivit sursei citate, un ”ajutor” semnificativ pentru mafie vine din lipsa unor reguli specifice anti-mafie , dintr-un regim fiscal foarte favorabil, o economie solidă și capacitatea de a muta cu ușurință fluxurile de bani către paradisurile fiscale conectate cu Țările de Jos.
Citeşte mai mult AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News