Evaluarea națională pentru ”elite” îi revoltă pe copii și profesori. De ce se fac ”subiectele capcană”

Simulările evaluării naționale și bacalaureatului din această iarnă au avut rezultate dezastruoase, iar mulți pun asta pe seama superficialității elevilor, care nu acordă credit suficient acestor teste. Pe de altă parte, profesorii și copiii se plâng de dificultatea subiectelor, ce nu sunt accesibile pentru majoritatea elevilor. Cadrele didactice rămân cu impresia că interesul celor care elaborează evaluările nu este de a releva gradul de pregătire al elevilor, ci de a forța evidențierea unei mediocrități în rândul elevilor.  În cadrul unei unități de învățământ există un procent mic de elevi foarte slabi și foarte buni, și o majoritate cu rezultate mediocrii. În acest context, care este scopul unor testări foarte grele, ce pot fi rezolvate doar de un grup restrâns de copii? Interesul constă în a învăța elevul materia respectivă sau în a face niște evaluări ”capcană” ce vor însemna o rată de promovabilitate mică?

La simularea evaluării naționale rata de promovabilitate la matematică a fost de 35%, iar profesorii acuză subiecte exagerat de dificile, ce nici măcar nu au fost predate copiilor. Ori, rezultatele unei astfel de testări devin lipsite de relevanță, din moment ce se adresează ”unei elite” a elevilor. Plus că, unele cadre didactice spun că subiectele nu sunt făcute de un eșantion reprezentativ de profesori, ci de persoane care lucrează cu elevi mai deștepți decât media.

Președintele Executiv al Federației Sindicale Spiru Haret - ”În momentele în care se elaborează niște subiecte, fie pentru simulare, fie pentru examen, ideea nu este de a gândi subiectele la un nivel foarte înalt, pentru unități școlare de elită, ci de așa natură încât să acopere pregătirea majorității elevilor care își desfășoară activitatea la aceste niveluri de învățământ. De multe ori, avem impresia că mulți își doresc ca prin gradul ridicat de dificultate al subiectelor să scoată în evidență rezultatele mediocre rezultate în urma evaluărilor.

Dacă cineva și-a dorit doar să demonstreze că simularea aceasta a fost organizată impecabil, pe parte administrativă, în momentul în care vorbim despre rezultate nu există relevanță. Pot avea rezultate foarte bune pentru elevi din unități de elită, dar cei care provin din școlile bune sau mai puțin bune, rezultatele nu vor reflecta în mod real gradul lor de pregătire. Suntem în situația în care și profesorii și elevii devin victime ale unui astfel de sistem. Nu trebuie să încercăm să arătăm cât de deștepți suntem noi în raport cu elevii, ci trebuie să scoatem în evidență tot ceea ce au câștigat elevii în urma unui ciclu de învățământ parcurs”, a explicat pentru DeCe News președintele Executiv al Federației Sindicale Spiru Haret, Marius Nistor.

Rezultatele foarte slabe, o scuză a subfinanțării

Dl. Nistor apreciază că în perioada în care ministerul Educației era condus de Daniel Funeriu, rata mică a promovabilității avea ca scop justificarea proastei finanțări a sistemului educațional. Noua conducere ar trebui să facă schimbări pentru următoarele evaluări, ceea ce nu ar echivala cu o scădere a standardelor, ci din contră, cu subiecte adecvate pregătirii și programei parcurse de elevi - mai spune liderul sindical.

Recapitularea e de vină

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, Mihaela Gună,  spune că organizarea a fost făcută spontan, iar elevii și profesorii nu au apucat să recapituleze.  ”Subiectele nu au fost foarte grele, problema e că nu s-a reușit recapitularea pentru că a fost dată mult prea devreme simularea și nu a avut un grad de dificultate uniform”, spune dna. Gună.

Ea identifică și o altă problemă, aceea a lipsei de seriozitate a corectorilor. ”Când un corector dă nouă și unul opt, nu e o dovadă de seriozitate”, crede Mihaela Gună.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News