Economistul Adrian Negrescu a vorbit la DC NEWS despre problema evaziunii fiscale din România.
"Am ajuns din păcate să importăm roșii din Turcia din ce în ce mai mult, am văzut că numai anul trecut au fost importuri de undeva 250 de milioane de euro, importuri de roșii din Turcia, când putem să le producem la noi în țară. Dar pentru asta ai nevoie și de altceva, pe care statul văd că nu reușește să rezolve - problema creditării. Oamenii aceștia ca să-și dezvolte culturile agricole și să intre în zona de fiscalitate, adică să-și plătească taxele și să nu mai riște să mai lucreze la negru, ar trebuie să beneficieze de niște împrumuturi cu dobânzi subvenționate de stat.
Venea doamna Firea și ne oferea dobânzi subvenționate de stat la achiziții de automobile second hand din Germania, apropo de proiectele Ministerului Familiei, dar când vine vorba de agricultură, de masa noastră de zi cu zi, de mâncarea noastră, acolo nu există dobândă subvenționată pentru agricultori și te întrebi după care sunt, de fapt, prioritățile României. Să oferi credite unor familii să își cumpere mașini second hand sau să susții agricultura, care este un domeniu esențial pentru bunăstarea noastră, a tuturor", a declarat Adrian Negrescu la DC NEWS.
"Cei din agricultură să aducă case de marcat. Cum funcționează în buticuri, în comerț", a intervenit jurnalistul Val Vâlcu.
"Nu mai este nevoie să ai neapărat o casă de marcat din aia veche ca pe vremuri, acum îți poți pune casă de marcat pe telefonul mobil, să folosești telefonul mobil pentru a face plățile, inclusiv în piețele astea agro-alimentare. Deci există soluții de ultimă generație care nu presupun costuri majore", a spus Negrescu.
"Aici e și decizie politică, e și mafia piețelor, sunt și temerile celor din domeniu", a spus Val Vâlcu.
"Da, dar dacă haideți să punem punctul pe "I" că până la urmă una dintre cele mai importante surse de evaziune în economie românească este industria agro-alimentară", a spus Negrescu.
"Cum merge fiscalizarea buticurilor? S-au impus casele de marcat care comunică online cu ANAF-ul, s-a zis vreo 5-7 ani că e greu de introdus... De mai bine de jumătate de an ar trebui să aibă toată lumea", a întrebat Val Vâlcu.
"Nu prea funcționează pentru că sistemul pe care ANAF-ul l-a propus la vremea respectivă, cu niște case de marcat antice și de demult este depășit de realitate. Noi încă nu avem niște servere la ANAF, capabile să preia toată informația din economia românească de la simplul butic din colț la marea companie multinațională pe care statul ar trebui să o monitorizeze din perspectiva încasărilor de bani. Nu avem aceste servere, motiv pentru care acestă activitate se prezintă mai mult benevol așa, adică fiecare dacă vrea să declare lucrurile le declară, dacă nu, nu.
Cert este că în momentul de față nu există o monitorizare a banilor care circulă în economia românească și asta este un lucru revoltător din perspectiva faptului că evaziunea fiscală în România este la nivelul de 16 miliarde de euro în fiecare an. Adică noi numai din evaziune fiscală dacă am reuși să fiscalizăm am aduce la buget cel puțin banii ăștia, în cel mai bun caz, în cel mai rău caz măcar 3-4 miliarde de euro am putea aduna în fiecare an și am putea rezolva problemele astea de deficit bugetar, care determină autoritățile în momentul de față să ne crească taxele", a explicat Adrian Negrescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News