EXCLUSIV  Excluderea lui Cristi Dănileţ din CSM, moment de cotitură. Victor Alistar: Lumea se uită doar la partea negativă, dar a fost şi un lucru foarte bun

"Apropo de funcţionarea CSM-ului, se focalizează Daniel Morar asupra momentului în care un procuror şi un judecător sunt revocaţi", a precizat Val Vâlcu. 

"Da, este vorba despre revocarea lui Cristi Dănileţ, reprezentant al judecătoriilor, doamnei Alina Ghica, reprezentant al Curţilor de Apel, iar ca procuror nu ştiu la cine se referea, pentru că Oana Hăineală Schimdt nu a fost revocată prin votul colegilor. Există două abordări. Abordarea democratică, morală, de reprezentativitate, legitimitate. Aici, el vine şi pune ca perspectivă faptul că trebuiau să se gândească că nu mai sprijin şi susţinere. 

A doua abordare este cea formalistă, în care s-a mers pe ideea că e neconstituţional să mergi pe o excludere din Consiliu fără să fie foarte clar ce înseamnă motivele pentru care ai putea să o ceri", a replicat Victor Alistar. 

(n.r. cei doi au pierdut sprijinul colegilor) "Pentru că au lăsat ca garantul independenţei justiţiei, CSM, să fie condus de un procuror. Şi atunci, judecătorii din ţară au reacţionat. Ca urmare, pentru că lumea se uită doar la partea negativă a evenimentele, a fost şi un lucru foarte bun. S-a creat în acel moment un val de clarificare. Magistraţi ne numim cu toţii, dar suntem profesii diferite. Motiv pentru care s-a creat de atunci o rezoluţie a separării carierelor, transpusă în modificările legislative din 2017-2018, care au rămas valabile şi azi. Probabil acel moment a declanşat o discuţie serioasă pentru separarea celor două profesii", a mai spus Victor Alistar.  

"Nu e lămurit în carte dacă a fost rezolvată problema judecătorului activist sau a procurorului activist. Daniel Morar atrage atenţia că a apărut o nouă profesie, cei care în loc să împartă dreptatea se angajează în dispute politice, proteste de stradă", a intervenit Val Vâlcu. 

"Chiar într-un capitol împarte magistratura în trei etape: în perioada imediat de după '90, când exista totuşi un nivel de docilitate a magistraţilor, apoi 10-15 ani în care s-au consolidat ca independenţă trăită şi asumată personal, după care perioada de activism politic. 

Prin această combinaţie, tinde ca magistratura să se îndepărteze de misiunea sa, de rolul său, să devină un pic autocratică, autoritaristă, să se comporte de sus cu celelalte puteri, lucru pe care eu îl spun de ani de zile. Din acest punct de vedere, va fi o capcană, pentru că societatea va reacţiona. Este o observaţie corectă! Cine are urechi de auzit şi ochi de văzut să se uite la acel pasaj, care este o jumătate de pagină spre finalul cărţii, şi să înţeleagă că, aşa cum de pildă revocarea celor doi din CSM a provocat un val care s-a transformat în tsunami şi a făcut o schimbare profundă prin separarea carierelor, şi ce semnalăm noi acum, cei care observăm cu mare atenţie fenomenul, va produce un efect. Deja începe să producă, prin afectarea statutului şi a pachetului de beneficii! De ce nu mai forţa să te opui politicului, după ce ai dansat şi jucat cu el, prin activismul făcut? De asta cred că apelul făcut de Daniel Morar la finalul cărţii este ca magistratura să se întoarcă în matca ei, de a intra înapoi în acea zonă de rezervă, să se preocupe de rolul său. El spune că o magistratură puternică nu înseamnă şi o justiţie puternică, pentru că poate fi egocentrică. O magistratură care stă în matca este capabilă să genereze acea justiţie puternică, adică acel echilibru în societate", a concluzionat Victor Alistar. 

VEZI MAI MULTE ÎN VIDEO:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News