Împins de la spate de Departamentul de Stat, Senatul Statelor Unite ale Americii a confirmat numirea a 13 ambasadori americani. Niciunul dintre aceștia nu se va instala la București, deși peste trei luni se împlinesc doi ani de când reprezentanța diplomatică a Washingtonului în România este condusă de un însărcinat cu afaceri.
Între cei 13 diplomați confirmați joi se Senatul american se numără și John Hoover, care a așteptat 428 de zile aprobarea legislatorilor americani după ce a fost nominalizat ca ambasador în Sierra Leone, relatează publicația americană Foreign Policy. Matthew T. Harrington, confirmat ca ambasador în Lesotho, a așteptat 411 zile. În timpul acestei așteptări, în Sierra Leone a izbucnit Ebola, în timp ce Lesotho se confruntă cu o criză politică după o presupusă lovitură de stat.
Între cele 13 nume de diplomați se regăsesc și nominalizările pentru Franța și Turcia - Jane D. Hartley, respectiv John R. Bass - numiri importante pentru eforturile SUA de a consolida coaliția împotriva Statului Islamic.
Tot joi s-a terminat perioada de așteptare și pentru viitori ambasadori în Coreea de Sud, Irlanda, Zambia, Guatemala, Namibia și Monaco.
Cu toate acestea, alte 50 de nominalizări așteaptă confirmarea Senatului american. Senatorul român Mircea Geoană, diplomat cu experiență și fost ambasador la Washington, declara la 22 aprilie anul curent că au existat trei nume aprobate de președintele Obama pentru postul de ambasador la București, dar încleștarea politică dintre Congresul SUA și Administrația Obama a făcut imposibil un succes în procesul numirii. Până în prezent nu au existat informații despre un alt nume aprobat de Obama, dar exemplele în cazul mai multor țări, care au așteptat peste un an de zile confirmarea, relevă că drumul dintre nominalizare și aprobarea în Senat este lung.
Promisiunea lui Gitenstein, pe cale să se spulbere
Destinațiile celor 13 diplomați aprobați de Senat arată că legislatorii americani s-au mobilizat pentru a trimite ambasadori în țări unde SUA avea neapărată nevoie de pârghii mai solide. Sierra Leone este măcinată de Ebola, boală care se extinde cu rapiditate și în combaterea căreia americanii depun multe efoturi; Turcia este un aliat-cheie al SUA în războiul declarat Statului Islamic, iar diplomația americană avea nevoie de mai multă tracțiune la Ankara pe fondul disensiunilor puternice între Barack Obama și Recep Tayyip Erdogan. Prin prisma exemplului reprezentat de Turcia, ar fi de așteptat ca SUA să urgenteze procesul numirii unui ambasador în România, țară pe care americanii se bazează în contextul crizei din Ucraina.
Ultimul ambasador SUA la București, Mark Gitenstein, și-a terminat mandatul la 14 decembrie 2012. Reprezentanța diplomatică a SUA a fost condusă de la acel moment de Duane Butcher, însărcinat cu afaceri înlocuit în același post în iulie 2014 de Dean Thompson.
Într-un interviu acordat la începutul anului, Mark Gitenstein dădea asigurări că Statele Unite vor trimite un ambasador la București până la finele lui 2014. Întrebat dacă, realist vorbind, crede că va fi numit un ambasador SUA la Bucureşti în 2014, având în vedere durata acestui proces de numire, Gitenstein a răspuns: "Da. Da, cred că va fi numit cineva în 2014. Cu siguranţă".
Diferența dintre ambasador și însărcinat cu afaceri, explicată de John Kerry
Secretarul american de stat, John Kerry, trăgea în iulie un perdaf Senatului american pentru că blochează numirea a peste 50 de ambasadori americani, spunând că numărul acestor locuri vacante "compromite securitatea națională a SUA".
Extrase din articolul publicat de John Kerry în revista Politico, la 8 iulie 2014:
- "Statele Unite continuă să opereze fără o trusă diplomatică completă pentru a exercita leadershipul nostru și avansarea securității și intereselor noastre economice pe glob deoarece un proces de confirmare defect al Senatului ne-a lăsat fără ambasadori permanenți în 40 de țări";
- "Posturile vacante în atât de multe capitale ale lumii trimit un mesaj periculos adversarilor și aliaților în legătură cu angajamentul Americii. Această percepție îngreunează munca nonpartizană din inima politicii externe americane - apărarea securității națiunii noastre, promovarea valorilor noastre și sprijin pentru ca afacerile noastre să concureze în vederea creării de locuri de muncă în America";
- "Posturi vacante există în țări europene strategice precum Ungaria, Turcia, Cehia, Moldova și Albania. Fără autoritatea unui ambasador, nu putem să lucrăm pe deplin cu oficialii la cele mai înalte niveluri în locuri unde valorile democratice împărtășite sunt sub amenințare";
- "Ambasadorii sunt în prima linie a impulsului nostru global din partea marilor și micilor afaceriști americani. Anul trecut, pledoaria Departamentului de Stat a fost responsabilă pentru contracte de peste 5,5 miliarde de dolari atribuite companiilor americane de către guverne străine. Aceste contracte se traduc direct în mii de locuri de muncă pentru americani la noi acasă".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu