De câteva decenii încoace, inundațiile din România iau prin surprindere atât localnicii, cât și autoritățile. Scenariul se repetă an de an, iar oamenii asistă neputincioși la un spectacol sinistru: își văd agoniseala de-o viață luată de ape. Ioan Jelev, șef al departamentului apelor în primul guvern Petre Roman în cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător, a spus pentru DC News, în ce condiții ar putea scăpa românii de astfel de imagini tragice.
DC News: De ce inundațiile ne iau mereu prin surprindere?
Ioan Jelev: De data aceasta, a fost un incident la o construcție hidrotehnică. Vorbim despre cedarea construcției care a adus pe râul Gilort o undă de viitură. Aceasta este mult mai mai amplificată și mai bruscă decât o inundație naturală. Din datele pe care le-am văzut, aceasta a fost cauza principală acolo. Astfel de unde de rupere a unei construcții hidrotehnice sunt foarte mari.
DC News: Casele românilor care au fost luate de ape aveau autorizație de construcție?
Ioan Jelev: Nu cunosc cu exactitate situația de acolo, dar de cele mai multe ori, din păcate, se construiesc case în albia majoră a râului, albia care poate fi inundată în caz de viituri. Mulți din cei care construiesc case acolo - deși legea nu permite acest lucru – o fac pe propria răspundere. Se întâmplă accidente și din nerespectarea unor prevederi legale. Fie unele case au fost construite în zonele cu probleme din vremuri mai vechi când reglementările legislative nu erau așa clare, fie unii au preferat să aibă apa aproape, ignorând riscurile unei inundații. Trebuie să reținem un lucru: construirea caselor în albia majoră a râurilor este interzisă prin lege.
DC News: Spunea ministrul Doina Pană că nici inundațiile nu mai sunt ce-au fost odată. Cum comentați această afirmație?
Ioan Jelev: Sunt de acord cu această afirmație. Prima oară au apărut inundații atipice în România prin anul 1996 când acestea s-au produs în decembrie-ianuarie. În țara noastră nu erau cunoscute inundațiile în perioada de iarnă. De obicei, apăreau inundații primăvara și toamna. Explicația se referă și la această tendință de încălzire globală și de modificare a climei. În plus, s-au înmulțit inundațiile care vin din scurgerea de pe versanți și nu doar din creșterea nivelului apelor râurilor. În al treilea rând, trebuie spus că din cauza despădurilor și neîntreținerii șanțurilor de scurgere în localități apar amplificări ale inundațiilor.
DC News: Cam în cât timp și prin ce metode nu vom mai vedea aceste imagini dramatice provocate de inundații?
Ioan Jelev: Pe de-o parte, trebuie respectat un plan serios de împădurire și de amenajare a bazinelor hidrografice. Pe de altă parte, este nevoie să fie amenajate bazinele torențiale, cu lucrări de regulizare a scurgerii. Ar trebui să fie alocate fonduri pentru ca lucrările să fie finalizate. Cred că în 5-10 ani, dacă s-ar acorda prioritate unor investiții, aceste fenomene ar putea fi mult mai bine controlate. Împădurirea este foarte importantă. Să nu uităm că pădurea se comportă ca un burete care absoarbe o mare parte din cantitatea de apă.
DC News: Mai devreme de 5-10 ani nu este posibil ca efectele inundațiilor să fie diminuate?
Ioan Jelev: Mai devreme nu. Știți cum este... nu poți face amenajări mult mai repede, dacă vrei să fie o treabă serioasă. Nu poți să faci peste noapte. Sunt niște timpi tehnici care trebuie respectați și mai este o problemă: cea financiară. Mai sunt și alte priorități ale țării. Poate ar trebui accesate fonduri europene pentru ca situația să se amelioreze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News