Explicație pentru scandalul Drăgulescu-Cioloș. De ce se teme guvernul

Guvernul Cioloș a fost taxat de presă pentru mai multe gafe, încă înainte de instalare. Unele apar din lipsa comunicării. Ordonanța privind restituirea proprietăților naționalizate, de exemplu, a fost adoptată în ultima ședință de guvern, iar explicațiile publice au lipsit. Într-un domeniu extrem  de sensibil, după detonarea mai multor mega-dosare cu samsari imobiliari. ALDE a profitat și a lansat un atac pe această temă. Orice va spune premierul sau miniștrii, va părea că se scuză, după acuzele lansate de Opoziție.

Cele mai multe critici vin, însă, după ce tehnocrații întreprind ceva pe linia comunicării. Sunt, cum se spune în sport, greșeli neprovocate. Cel mai recent exemplu: premierea handbalistelor. A ieșit un scandal cu Marian Drăgulescu, iar premierul a fost obligat să dea explicații, să facă promisiuni  sportivilor, să intre într-o zonă cu multe capcane și puține soluții.

Riscuri pentru ”guvernul străzii”

Te-ai aștepta ca un guvern de tehnocrați să nu întreprindă nimic sub impuls emoțional. Să tacă și să facă.  Față de un  guvern al oamenilor politici, care se pregătesc de alegeri din prima zi după numărarea voturilor de la scrutinul precedent, tehnocrații n-ar trebui să se preocupe de imagine. E un gest de respect pentru public, recunosc, dar cred că implică și o strategie de supraviețuire.

Tehnocrații au ajuns la guvernare în urma unor manifestații de stradă. Practic, s-a deschis cutia Pandorei. O lună mai târziu, câteva mii de ciobani au impus, printr-o manifestație,  schimbarea unei legi. Se vorbea despre OUG, pentru că Parlamentul intra în vacanță.

Dacă au fost legitimi cei 30.000 de manifestanți, care au adus la putere guvernul, sau cei trei mii de oieri, care și-au impus legea, de ce nu ar fi și o mie de persoane, care cer demisia Guvernului? E vorba despre numărul manifestanților?  Despre calitatea lor?

Cioloș nu se poate baza pe sprijinul PNL

Cred că Dacian Cioloș încearcă să câștige simpatia publicului, pentru a putea rezista într-un an dificil, în fața unor manifestații care deja se profilează.  Nu se poate baza prea mult pe sprijinul PNL. Partidul a înghițit  multe bile, după ce le-a scos la vedere. Amendamente la coduri, cu tot cu cod, salariile primarilor, atacate la CCR în an electoral, discuțiile pe tema pensiilor speciale.

Tare mi-e că vor profita de primul pretext pentru a se răzbuna. Iar pretexte vor fi, destule. Pensionarii militari au promis că revin în 24 ianuarie, Ziua Unirii. Peste o mie s-au strâns la prima strigare, în decembrie. Dacă nu dă Dumnezeu viscol, nu văd cum ar putea fi opriți. Urmează funcționarii publici,  cadrele  medicale, eventual minerii. Iar viscolul nu poate ține până în noiembrie 2016.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News