Explicație pentru Schengen: comparație între deontologii din România și presa din Austria

Jurnaliștii austrieci îi cer explicații cancelarului Nehammer pentru o decizie care nu folosește Austriei, jurnaliști din România i le găsesc.  Cancelarul nu e deloc lăudat de presa austriacă. Nu-i ridică nimeni statuie că ar fi luptat la baionetă cu Comisia Europeană, oprind invazia imigranților. Dimpotrivă, presa din Austria îl critică pe Nehammer și îl face praf pe Gerhard Karner, ministrul de Interne, acuzându-i că au distrus  capitalul politic al țării și au afectat companii și cetățeni, degeaba.

Unii jurnaliști din România, însă, cei mai deontologi dintre deontologi, îi trimit dlui Karner solicitări de interviu, îi oferă spațiu editorial pentru a-și reitera susținerile ”lipsite de morală și rațiune” (conform Der Standard)…doar ca să lovească în ministrul român de Interne.  

Cum e presa e și publicul său.

Companiile românești de construcții care realizează lucrări de infrastructură, de exemplu, sunt ștampilate cu eticheta: ”abonate la contracte cu statul”. De parcă ar exista autostrăzi, căi ferate sau viaducte private, ori companiile de drumuri ar trebui, din când în când, să monteze și gresie în baie.

În schimb, capitalul străin este considerat ”investitor în infrastructură”. Deși nu vine cu bani de-acasă, dimpotrivă, banii sunt dați de statul român (sau de Bruxelles), iar o mare parte din lucrăril sunt subcontractate, muncitorii și proiectanții fiind tot români.

Nimeni n-a scris, de pildă, că ar fi abonată la contracte cu statul compania austriacă Porr, care a obținut contracte la Aeroporturile din Otopeni sau Oradea, la autostrada Pitești-Sibiu, două loturi, la primăria Sectorului 4 (un parc numit de edili...”Parcul România”), la centura Aradului sau la Reșița, numai în acest an. Ori Strabag, căreia i s-a încredințat construcția bazei NATO de la Kogălniceanu, tot în pragul aderării la Schengen.

Mă întreb, ce ar fi făcut Austria în cazul unui veto al României, cum ar fi reacționat publicul și oficialii austrieci? Cum reacționează presa din România când o firmă românească e acuzată de corupție? Dar când e vorba despre o firmă cu capital străin?

Nici nu trebuie să mă întreb fiindcă văd cum a tratat presa deontoloagă un posibil caz de fraudă la licitații, în care acuzat era un abonat austriac la contractele cu statul român. Sigur, DNA a închis dosarul, fără să verifice pe fond acuzațiile, spunând că nu e vorba despre fonduri europene, deci nu ar avea competență etc. Dar jurnaliștii lui Karner de la București, care nu scapă nimic, care iau foc în cazul suspiciunilor care privesc capitalul românesc, au pus ei întrebări, au căutat în Austria și Ungaria răspunsuri? Așa cum vă așteptați, nu au suflat o vorbă despre dosar, de unde să-l mai și investigheze.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News