Exploatarea aurului de la Roșia Montană pare că se împiedică de statutul de sit UNESCO. Nu același lucru au făcut și britanicii.
În 2021, docurile din Liverpool, aflate la vremea respectivă în Patrimoniul UNESCO, la fel ca Roşia Montană, şi-au pierdut statutul de protecţie UNESCO, ridicându-se tot felul de construcţii şi cartiere moderne. Motivul retragerii a fost supradezvoltarea care afectează autenticitatea portului englezesc emblematic al erei industriale.
Aceasta ar putea fi şi "sancţiunea" pe care o riscă România, dacă ar permite exploatarea de la Roşia Montană. Totul se rezumă la "un certificat de calitate" pe care ţi-l dă UNESCO şi care României oricum nu prea i-a folosit, dat fiind faptul că apartenenţa la patrimoniul mondial constituie un avantaj pentru turism.
Statutul nu este unul permanent, iar aceste situri protejate de UNESCO pot de asemenea să fie excluse sau avertizate că riscă să fie excluse. Iar Marii Britanii pare că i-a păsat mai mult de dezvoltarea zonei.
Fiind vorba de un teritoriu naţional, în fapt, Guvernul, practic, este cel care are putere de decizie. Dovadă stau docurile din Liverpool. Marea Britanie, cu toţi banii pe care îi deţine, nu s-a oprit pentru moftul de a avea docurile în Patrimoniul UNESCO. Astfel, a pierdut statutul. Atât!
În România, exploatarea de la Roşia Montană pare că "se împiedică" în statutul UNESCO. Dacă Guvernul ar decide mâine să înceapă exploatarea, nu s-ar întâmpla absolut nimic, în afară de derularea acțiunii în sine. Dacă ne este permisă o comparaţie... E ca la hotelurile de 5 stele - primeşti certificarea de 5 stele pentru că îndeplineşti anumite condiţii. Când nu le mai îndeplineşti sau când decizi tu, pierzi certificarea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu