Peste 57 de milioane de oameni din întreaga lume sunt diagnosticați cu demență, iar povara globală continuă să crească. Dovezile tot mai mari sugerează că poluarea atmosferică contribuie la această creștere.
Expunerea la poluarea aerului cu particule fine (PM2,5) este legată de un risc crescut de demență chiar și la niveluri sub reglementările existente în SUA, Marea Britanie și Europa privind calitatea aerului.
Date mai limitate sugerează că expunerea la dioxid de azot și oxid de azot ar putea fi, de asemenea, un factor de risc pentru demență, scrie Hindustan Times.
Multe incertitudini persistă, așa că este necesar un nivel de prudență atunci când interpretăm aceste constatări, dar cercetătorii spun că rezultatele „întăresc dovezile că poluanții atmosferici sunt factori de risc pentru demență”.
Studiile au folosit abordări diferite și niciuna nu a inclus o evaluare detaliată, ceea ce face dificilă tragerea de concluzii ferme.
Pentru a aborda acest lucru, o echipă de cercetători americani și-a propus să investigheze rolul poluanților atmosferici în riscul de demență, ținând cont de diferențele de studiu care ar putea influența concluziile.
Folosind baze de date științifice, ei au identificat 51 de studii care raportau asocieri între cazurile de demență la adulți și poluanții atmosferici într-o perioadă de cel puțin un an.
După ce au evaluat calitatea cercetărilor, aceștia au putut include 16 studii în principala lor analiză cantitativă, majoritatea din America de Nord și Europa.
Rezultatele arată că expunerea mai mare la poluarea cu particule fine a fost asociată cu un risc crescut de demență.
În 14 studii care au examinat în mod specific efectele potențiale ale PM2,5 asupra demenței, ei au descoperit că pentru fiecare 2 micrograme pe metru cub (ug/m3) creștere a concentrației medii anuale de PM2,5, riscul general de demență crește cu 4%.
Studiile care au evaluat activ participanții au raportat o asociere mai puternică între riscul de demență și poluarea aerului decât studiile care utilizează metode de supraveghere pasivă, cum ar fi dosarele electronice de sănătate.
Dintre studiile cu evaluare activă, rezultatele au sugerat un risc cu 42% mai mare de demență pentru fiecare creștere cu 2 ug/m3 a concentrației medii anuale de PM2,5. Estimarea cea mai conservatoare a fost un risc cu 17% mai mare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News