Expunerea la radiații în zborurile spațiale, testată cu ajutorul manechinelor și senzorilor la bord

Cercetătorii au publicat măsurătorile inițiale ale nivelurilor de radiație experimentate în interiorul navei Orion a NASA, în timpul misiunii Artemis I din 2022, care a durat 25 de zile, fără echipaj uman, în jurul Lunii și înapoi pe Pământ. Datele continue privind radiațiile au fost obținute cu ajutorul instrumentelor NASA HERA și senzorilor EAD ai Agenției Spațiale Europene (ESA).

Expunerea la radiații este una dintre marile provocări pentru misiunile pe termen lung dincolo de orbita Pământului. Programul Artemis, care își propune să readucă astronauții pe suprafața Lunii în acest deceniu și să stabilească o bază acolo, reprezintă un preludiu pentru explorarea umană a planetei Marte. Radiațiile cosmice galactice și particulele emise în timpul erupțiilor solare pot expune astronauții la riscuri majore, precum boala de radiații, un risc crescut de cancer, probleme ale sistemului nervos central și boli degenerative.

Manechinele Helga și Zohar, concepute pentru a reprezenta corpuri umane feminine, au fost amplasate în capsula Orion, cu senzori încorporați care au măsurat expunerea la radiații pentru piele și organele interne. Zohar a purtat o vestă de protecție împotriva radiațiilor, în timp ce Helga nu a beneficiat de nicio protecție.

„Helga și Zohar sunt „fantome de radiații” – manechine sofisticate care imită răspunsul corpului uman la radiații, fiind echipate cu senzori pentru a măsura dozele de radiații în diferite organe”, a explicat fizicianul Stuart George de la Space Radiation Analysis Group din cadrul NASA. El a adăugat că aceste date oferă perspective valoroase asupra modului în care radiațiile se distribuie în corp în timpul zborurilor spațiale interplanetare.

Două regiuni de radiații numite centurile Van Allen înconjoară Pământul și au fost traversate de capsula Orion în timpul misiunii. „Momentan, lucrăm la evaluarea finală a datelor pentru Helga și Zohar, iar setul complet de date va fi publicat în lunile următoare”, a adăugat Thomas Berger, autorul principal al studiului și fizician în cadrul Institutului de Medicină Aerospațială din Germania.

Capsula Orion a fost proiectată pentru a oferi o protecție sporită împotriva radiațiilor în anumite zone, inclusiv într-un „adăpost împotriva furtunilor” destinat protejării astronauților în timpul fenomenelor spațiale severe, precum erupțiile solare. Măsurătorile au arătat că aceste zone oferă de până la patru ori mai multă protecție decât alte părți ale navei.

Radiațiile cosmice interplanetare, una dintre principalele surse de expunere în timpul zborurilor spațiale pe termen lung, au fost măsurate la un nivel cu 60% mai mic în interiorul navei Orion față de alte misiuni spațiale anterioare fără echipaj uman, datorită designului navei conceput pentru a asigura o protecție mai bună împotriva radiațiilor.

În timpul zborului, orientarea capsulei Orion a avut un impact semnificativ asupra expunerii la radiații. La un moment dat, când nava a efectuat o rotație de 90 de grade, expunerea la radiațiile din centura Van Allen a scăzut la jumătate.

„Câmpul magnetic al Pământului oferă o protecție naturală împotriva radiațiilor din spațiu, iar Stația Spațială Internațională orbitează în interiorul acestei zone de protecție. Însă în timpul misiunii Artemis I, capsula Orion a călătorit mai departe decât orice altă navă spațială construită pentru oameni, depășind protecția câmpului magnetic”, a explicat George.

Aceste noi date vor ajuta cercetătorii să îmbunătățească măsurile de protecție pentru astronauți în viitoarele misiuni către Lună și Marte, asigurând astfel siguranța acestora în fața pericolelor reprezentate de radiațiile din spațiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News