Extinderea Schengen. Preşedintele Consiliului European afirmă că era mai optimist cu câteva luni în urmă
Atacurile ruseşti cu drone şi rachete asupra infrastructurii Ucrainei şi riscul unui nou val de refugiaţi de război dinspre această ţară ar putea avea un impact asupra dezbaterii privind extinderea spaţiului Schengen, a declarat luni preşedintele Consiliului European, Charles Michel, potrivit Reuters.
Cu câteva luni în urmă eram mai optimist cu privire la un acord unanim al statelor europene asupra intrării Croaţiei, României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, dar acum, când chestiunea urmează să fie decisă, atmosfera este diferită, a remarcat Michel într-un interviu acordat unui grup de publicaţii europene şi apărut luni în cotidianul ceh Hospodarske Noviny.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este aşteptat să se pronunţe joi asupra aderării Bulgariei, Croaţiei şi României la spaţiul Schengen. Guvernul olandez a transmis că se opune aderării Bulgariei, iar cel austriac că se opune aderării Bulgariei şi României, ambele guverne invocând presiunea migraţiei ilegale.
Referindu-se la Bulgaria, premierul olandez Mark Rutte a menţionat şi problemele acesteia legate de corupţie şi criminalitatea organizată.
În replică, premierul interimar bulgar Galab Donev a calificat luni îndoielile Olandei drept o manifestare a unui dublu standard. În zilele următoare, guvernul (bulgar) va continua discuţiile active cu partenerii săi pentru a asigura aderarea la spaţiul Schengen, a declarat Donev. În acelaşi timp, în funcţie de rezultat, guvernul este pregătit să examineze răspunsul său, inclusiv adoptarea de contramăsuri, a adăugat şeful executivului de la Sofia.
Comisia Europeană: Includerea Croaţiei, României şi Bulgariei în Schengen va duce la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine
Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc în totalitate toate cerinţele pentru a fi membre cu drepturi depline ale spaţiului de liberă circulaţie Schengen şi se aşteaptă ca cei 27 să dea undă verde primirii lor, joi, în pofida faptului că unele ţări se opun, transmite EFE.
Vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas le-a transmis, într-o conferinţă de presă, statelor membre care se îndoiesc de evaluarea Comisiei Europene privind eligibilitatea în special a Bulgariei şi României de a intra în Schengen că includerea lor va duce "în fapt la controale mai multe şi mai bune, nu la mai puţine".
"Cred că aceasta este o parte a dezbaterii care trebuie să iasă la lumină acum, că se apropie momentul critic al deciziei. Este un mit, şi este nedrept să se proiecteze argumentul că (...) extinderea presupune mai puţine controale. Este vorba despre mai multe controale şi controale mai bune" din punct de vedere calitativ, a insistat Schinas.
Vicepreşedintele executivului european a răspuns în acest mod la rezervele formulate de Austria şi Suedia la aderarea Bulgariei şi României şi la anunţul Regatului Ţărilor de Jos că va bloca prin veto aderarea Bulgariei, notează EFE.
Schinas a subscris în totalitate la afirmaţia comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, care a apreciat că cele trei ţări îndeplinesc pe deplin cerinţele pentru a se alătura spaţiului Schengen, scrie Agerpres.
România, pedepsită pentru sprijinul acordat Ucrainei? Este jocul Austriei, sau al unor politicieni austrieci aflați în solda lui Putin
Veto-ul Austriei în cazul Schengen nu ar reprezenta doar o răutate la adresa României, ci și o sfidare a Uniunii Europene. Solidaritatea statelor europene a fost dinamitată de Austria și Ungaria de la începutul agresiunii rusești în Ucraina. Obiectivul țarului Putin de a fractura decizia la Bruxelles a fost urmărit, până acum, atât de Viena, cât și de Budapesta.
Politica binomului austro-ungar avea sens, din punct de vedere economic: prețul mai mic al gazelor sau afacerile din domeniul petrolier (iar în Ungaria și cele nucleare) sunt genul de favoruri cu care Rusia își cumpără aliații cheie.
În plus, pe axa Budapesta-Moscova putem lua în calcul afinitățile politice între doi lideri autoritariști, iar în cazul Austriei, tradiția bine remunerată. Viena a profitat din plin de războiul rece și de neutralitate, găzduind unul dintre sediile ONU, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, OSCE și Agenția Internațională pentru Energie Atomică. Peste 17.000 de diplomați își cheltuie salariile generoase în capitala Austriei, fără a mai vorbi despre oligarhii care i-au obligat să învețe rusa pe bijutierii de pe Kärntner Straße. Citește mai multe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Citește articolele cu aceleași etichete:
