Sondajele la ieșirea de la urne arată că victorile electorale ale Partidului Libertății au venit datorită sprijinului puternic în rândul alegătorilor mai tineri.
Principalele partide din Austria se pregătesc să înceapă negocieri tensionate pentru formarea unui guvern, pe fondul avertismentelor legate de starea democrației țării, după victoria decisivă a extremei drepte la alegerile generale, în care alegătorii furioși au sancționat guvernanții centriști din cauza migrației și inflației.
Duminică, partidul anti-islam și prietenos cu Kremlinul, Partidul Libertății (FPÖ), a obținut cel mai bun rezultat de la fondarea sa după al doilea război mondial de către foști funcționari naziști și ofițeri SS, cu puțin peste 29% din voturi. Rezultatul a depășit așteptările și a surclasat cu aproape trei puncte procentuale partidul de guvernământ de centru-dreapta, Partidul Popular (ÖVP). Partidul Social Democrat (SPÖ), din opoziția de centru-stânga, a înregistrat cel mai slab rezultat din istoria sa, cu 21%, în timp ce partenerii de guvernare, Verzii, au scăzut la 8%.
Sondajele la ieșirea de la urne au arătat că avansul de 13 puncte procentuale al FPÖ față de ultimele alegeri parlamentare din 2019 s-a datorat sprijinului puternic din partea alegătorilor tineri. Pe fondul unei frustrări profunde legate de costul vieții și a temerilor legate de imigrație, extrema dreaptă a câștigat clar în rândul austriecilor sub 34 de ani, cu 27% din acest segment demografic, și chiar mai decisiv în rândul celor cu vârste între 35 și 59 de ani, cu 37%. FPÖ a profitat, de asemenea, de resentimentele acumulate față de măsurile stricte ale Austriei din timpul pandemiei de Covid.
FPÖ, care îl citează pe Viktor Orbán din Ungaria drept model, s-a clasat doar pe locul trei în rândul persoanelor peste 60 de ani, cu 22%. În schimb, aceștia și-au oferit sprijinul pentru ÖVP, partidul cancelarului Karl Nehammer, cu 38%, și pentru SPÖ, cu 24%.
Austria a fost adesea criticată pentru cultura sa slabă de rememorare a perioadei naziste, prezentându-se mult timp drept „prima victimă” a naziștilor, în ciuda faptului că a întâmpinat cu entuziasm Anschluss-ul din 1938, condus de fiul său nativ, Adolf Hitler.
În urma rezultatelor de duminică, Comitetul Internațional Auschwitz, care reprezintă supraviețuitorii lagărului de exterminare nazist din 19 țări, a denunțat un „nou capitol alarmant” în Austria. Vicepreședintele său, Christoph Heubner, a declarat că aceștia își pun încrederea în „terenul comun dintre democrații din Austria” pentru a „se opune amneziei istorice și ideologiei extremiștilor de dreapta, vechi și noi... în interesul țării și al Europei.”
În ciuda victoriei sale răsunătoare, FPÖ, care cere o „Fortăreață Austria” împotriva migrației și „remigrarea” sau deportările forțate ale străinilor nedoriți, va avea de înfruntat o luptă dificilă pentru a forma un guvern, deoarece nu a reușit să obțină o majoritate absolută.
Toate partidele mai mici au exclus orice cooperare cu extrema dreaptă. ÖVP, care a colaborat de mai multe ori cu populiștii de dreapta la nivel național și regional, ar putea fi un partener potențial, dar a declarat că o guvernare condusă de liderul polarizant al FPÖ, Herbert Kickl, este un impediment.
Kickl folosește în mod constant retorica nazistă în discursurile sale, critică imigranții, susține Rusia în războiul său împotriva Ucrainei și a fost anterior demis din funcția de ministru de interne de linie dură. FPÖ ar trebui să-l „defenestreze” pe Kickl, un discipol al fostului lider radical al partidului, Jörg Haider, dacă speră să-și îndeplinească visul de a prelua cancelaria.
Sărbătorindu-și victoria, Kickl a îndemnat ÖVP și pe Nehammer să „se gândească la rezultatele obținute câteva nopți” înainte de a insista asupra unui ultimatum ferm.
Câteva sute de protestatari de stânga s-au adunat în fața clădirii parlamentului din centrul istoric al Vienei, duminică seara, pentru a îndemna partidele democratice să reziste ferm împotriva FPÖ, scandând „Naziștii afară” și „Niciodată Kickl”.
Președintele Alexander Van der Bellen, fost lider al Verzilor, care are puterea de a însărcina partidele să formeze un guvern, a îndemnat clasa politică să protejeze „stâlpii democrației noastre liberale”.
Această încurajare subtilă de a se uni pentru a izola FPÖ ar putea duce la formarea unei alianțe între Nehammer și ÖVP, aflat pe locul al doilea, împreună cu social-democrații și verzii, sau cu liberalii Neos, singurul partid din parlament, în afară de FPÖ, care a înregistrat câștiguri în alegeri.
Cu toate acestea, Vedran Džihić, cercetător principal la Institutul Austriac pentru Afaceri Internaționale, a numit o astfel de mișcare „plină de mari riscuri”.
„Acest lucru ar întări retorica FPÖ despre ‘partidele sistemului’ și ‘coaliția învinșilor’, captând din nou alegătorii nemulțumiți și pregătind terenul pentru o creștere continuă”, a spus el.
Totuși, el a adăugat că alternativa, în care extrema dreaptă ajunge la putere, ar fi mult mai gravă, „punând în pericol democrația și statul de drept”.
O coaliție conservatoare de extremă dreapta ar „pune Austria pe calea Ungariei și a lui Orbán... cu mai mult iliberalism, mai multă frică și instigare, mai puțină Europă și mai puțină stabilitate în societate”.
Džihić, care tocmai a publicat Ankommen (Sosirea), despre experiențele sale în Austria după ce a fugit din războiul din Bosnia în 1993, a spus ce simte el, inclusiv copiii săi, și anume că sunt „țintiți direct atunci când FPÖ vorbește despre remigrație”.
„Când tu însuți devii obiectul unor astfel de fantezii de omnipotență pline de ură și violență, te sperii”, a spus el, adăugând că este „șocat că atât de mulți oameni din această țară sunt pregătiți să dea acestui partid votul lor”.
Pe de altă parte, „încă există 71% care vorbesc clar în favoarea partidelor democratice și resping FPÖ”, a adăugat el. „Asta îmi dă speranța că o mare majoritate din această țară va apăra democrația și libertatea în Austria”, conform The Guardian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News