Extrema dreaptă, primul loc la alegerile din Austria. Ce șanse mai rămân să intrăm în Schengen (exit-poll)

Aceasta ar reprezenta o premieră pentru FPÖ, care se situează pentru prima dată pe primul loc în preferințele electoratului. Urmat de Partidul Popular (ÖVP) al actualului cancelar Karl Nehammer, cu 26,2%, și de Partidul Social Democrat (SPÖ) condus de Andreas Babler, cu 20,4%, rezultatul alegerilor va defini viitoarea direcție politică a Austriei, influențând nu doar politica internă, ci și poziția țării pe scena europeană.

Pentru Partidul Libertății, scorul electoral reprezintă un salt major față de precedentele performanțe. Cel mai bun rezultat al său de până acum fusese în 1999, când obținuse 26,9% din voturi, clasându-se pe locul al doilea. De atunci, FPÖ a fost implicat în mai multe coaliții guvernamentale, inclusiv alături de ÖVP, cel mai recent între 2017 și 2019. În acea perioadă, Herbert Kickl a deținut funcția de ministru de interne și a adoptat politici dure în materie de imigrație, dar mandatul său a fost umbrit de scandaluri, inclusiv acuzații de corupție și o dispută deschisă cu serviciul secret intern al Austriei.

De la preluarea conducerii partidului în 2021, Kickl a continuat să promoveze un program politic axat pe închiderea granițelor și controlul strict al imigrației, susținând necesitatea unui plan de „remigrație” pentru expulzarea străinilor „neinvitați”. Retorica sa populistă, combinată cu atitudinea prietenoasă față de Rusia și opoziția față de sprijinirea Ucrainei în războiul cu Federația Rusă, l-a transformat într-o figură controversată nu doar în Austria, ci și pe plan internațional. „Brexitul ne-a arătat că națiunile pot reveni la suveranitate”, a declarat Kickl recent, subliniind abordarea sa eurosceptică.

Ce coaliții se pot forma

Deși FPÖ pare să fi câștigat alegerile, drumul lui Herbert Kickl către funcția de cancelar este presărat de obstacole. În primul rând, Karl Nehammer, liderul ÖVP, a exclus categoric posibilitatea ca Kickl să ocupe acest post, chiar dacă cele două partide ar putea forma o coaliție de guvernare. În plus, președintele federal al Austriei, Alexander Van der Bellen, un pro-european convins, și-a exprimat deschis rezervele față de liderul FPÖ și ar putea bloca nominalizarea sa ca șef al guvernului, folosindu-se de prerogativele sale constituționale.

Un alt scenariu, considerat mai probabil, este formarea unei coaliții între ÖVP și SPÖ, două partide cu tradiție în peisajul politic austriac. Această opțiune ar aduce stabilitate în guvernare și ar elimina riscul unui viraj spre extrema dreaptă, dar ar putea implica compromisuri dificile între cele două forțe politice, având în vedere diferențele ideologice majore. La rândul lor, Verzii și NEOS, care au obținut 8,6% și 8,8% din voturi, ar putea juca un rol important în negocierile pentru formarea unei coaliții majoritare.

Accesul României și Bulgariei la Schengen, în pericol?

Aceste alegeri sunt urmărite cu interes și dincolo de granițele Austriei, în special în România și Bulgaria, două țări care speră să obțină aderarea la spațiul Schengen. Austria este una dintre puținele țări care continuă să se opună extinderii Schengen, invocând îngrijorări legate de migrație și securitate. Dacă FPÖ va intra la guvernare sau va influența decisiv politica externă a Austriei, accesul României și Bulgariei la Schengen ar putea fi amânat pe termen nedefinit.

„Dacă ÖVP și FPÖ formează o coaliție după alegeri, accesul Bulgariei și României la Schengen va fi mai puțin probabil”, notează Mediapool, citat de Rador. În acest context, formarea unui guvern pro-european este esențială pentru viitorul relațiilor dintre Austria și Uniunea Europeană, dar și pentru stabilitatea internă a blocului comunitar. Vesela Cerneva, director adjunct al Consiliului European pentru Politică Externă, subliniază importanța menținerii unei poziții pro-europene la nivelul guvernului austriac, avertizând că o schimbare de orientare ar putea genera instabilitate și incertitudine în cadrul UE.

Deși migrația și securitatea au fost principalele teme de campanie, ultimele săptămâni înainte de alegeri au fost dominate de crizele provocate de inundațiile severe care au lovit Austria. Aceste evenimente naturale au deturnat atenția de la problemele politice tradiționale și au adus în prim-plan preocupările legate de schimbările climatice și gestionarea dezastrelor. În acest context, Verzii au reușit să capteze atenția electoratului, deși nu suficient pentru a contesta supremația celor trei partide principale.

În plus, inflația rămâne o problemă presantă pentru mulți austrieci, afectând costul vieții și generând nemulțumiri în rândul populației. De asemenea, sănătatea și problemele sociale au fost în centrul dezbaterilor politice, pe fondul nemulțumirilor legate de gestionarea pandemiei de COVID-19 și a reformelor din sistemul de sănătate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News