Familia transnațională, o nouă provocare pentru România

'Familia transnaţională este acea familie care are minimum un membru care locuieşte în afara graniţelor. Aceasta este cea mai simplă definiţie. Obiectivul nostru este să aflăm cum trăiesc, prin ce practici reuşesc să funcţioneze ca o familie. (...) Pentru România, am început relativ recent acest tip de studii', a explicat, vineri, Viorela Ducu, unul dintre organizatorii conferinţei.

Cercetătorii vor discuta, de exemplu, despre modul în care membrii acestui tip de familie se confruntă cu discriminarea, uneori şi în ţara gazdă şi acasă, despre cuplurile mixte şi provocările pe care le au, despre felul în care unii migranţi gestionează eticheta de om care şi-a părăsit familia sau despre cum se descurcă copiii şi vârstnicii care fac parte din aceste familii.

Care mai este legătura copiilor din Diaspora cu țara?

'Discutăm problematica copiilor - fie cei rămaşi în ţară, fie care se nasc în străinătate, din părinţi români, sau care sunt în mişcare printre ţări, în funcţie de traseul părinţilor, pentru că mai nou există fenomenul românilor care se mută dintr-o ţară în alta, pentru a-şi găsi de lucru. Copiii născuţi în diaspora au dreptul la altă cetăţenie, trăiesc într-o altă lume, au alte perspective pe care noi nu le înţelegem, nu ştim dacă vor să mai vină vreodată acasă, care sunt legăturile lor cu casa, cu ţara, cu etnia sau cultura lor?', spune Viorela Ducu. Nu mai puţin importantă pentru cercetători este viaţa vârstnicilor care rămân singuri în urma plecării tinerilor în străinătate, respectiv a celor care părăsesc, la rândul lor, România pentru a merge să îşi ajute copiii stabiliţi într-o altă ţară. Potrivit cercetătorilor, o asemenea conferinţă şi concluziile ştiinţifice care se vor desprinde sunt necesare în condiţiile în care cel puţin un sfert din populaţia României este angrenată în acest fenomen al migraţiei.

Cel puțin 4 milioane de români, în familii de emigranți

'Să luăm cea mai optimistă statistică, cea care spune că sunt 2-3 milioane de români plecaţi, şi să luăm în considerare că la o persoană plecată, un aparţinător direct a rămas în ţară. Asta înseamnă minimum 4 milioane de persoane din populaţia ţării care sunt implicate în astfel de familii. Aproape un sfert. Dar mergem pe estimările cele mai mici. De aceea este atât de important ca astfel de cercetări să aibă loc, să se discute aceste aspecte, ca să tragem nişte concluzii, să facem nişte recomandări pentru autorităţi. România este, după anumite statistici, ţara care trimite cei mai mulţi migranţi în UE în raport cu propria populaţie, avem tot mai mulţi membri activi care pleacă', a subliniat cercetătoarea din Cluj. Aceasta atrage atenţia că, în lipsa unor cercetări autohtone despre fenomenul migraţiei în România, care să arate clar care sunt atât pericolele, dar şi aspectele pozitive ale acestuia, nu se pot lua măsuri, situaţia reală nu este cunoscută, relaţiile dintre indivizi se pot deteriora şi populaţia va fi afectată. Nu în ultimul rând, imaginea României are de suferit, fără posibilitatea de a se redresa, în lipsa unor informaţii coerente şi clare. '

Cum funcționează maternitatea transnațională

Când mi-am început doctoratul pe această temă, în 2007, presa era plină de ştiri despre căpşunari care pleacă la muncă şi îşi abandonează copiii, despre mamele denaturate. Bun, dar hai să vedem şi părerea lor. Am vorbit cu oamenii, cu autorităţile care, de fapt, preluau şi ei mesajul presei. (...) Apoi am studiat cum funcţionează maternitatea transnaţională. În 2012, s-a umplut presa italiană cu subiecte despre mamele denaturate românce care vin la muncă în Italia şi îşi părăsesc copiii. De ce e important să studiem, să înţelegem şi să luăm măsuri? Pentru că ne afectează imaginea şi afectează relaţiile dintre membrii familiilor noastre', a mai spus Viorela Ducu. Conferinţa 'Familiile transnaţionale: generaţii, diferenţe, solidaritate' are loc în 7 şi 8 iulie la Centrul de Studiere a Populaţiei, din cadrul Universităţii 'Babeş-Bolyai'. Evenimentul este organizat de coordonatorii a trei proiecte - două din România, din Cluj, finanţate prin granturi UEFISCDI şi unul din Elveţia. Toate trei tratează problematica familiei transnaţionale, potrivit Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News