Familia lui Zelimkhan Khangoshvili, fost comandant rebel cecen ucis în 2019 într-un parc din Berlin de către asasinul rus Vadim Krasikov, a exprimat nemulțumiri profunde după ce acesta a fost eliberat joi într-un schimb de prizonieri. Ei au descris vestea drept „devastatoare” și au criticat autoritățile germane pentru faptul că nu i-au consultat înainte de a lua această decizie.
Vadim Krasikov, cunoscut în presa germană drept „asasinul favorit al lui Putin”, a fost condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea lui Khangoshvili, un fost comandant cecen de origine georgiană care a luptat împotriva rușilor. Crima a avut loc în plină zi, în august 2019, într-un parc din Berlin.
„Pe de o parte, suntem fericiți că viața cuiva a fost salvată. În același timp, suntem foarte dezamăgiți că nu mai pare să existe dreptate în lume, chiar și în țările unde legea ar trebui să fie supremă”, a declarat familia victimei prin intermediul avocatei lor, Inga Schulz.
Văduva lui Khangoshvili, Manana Tsiatiyeva, a declarat pentru Kavkaz.Realii: „Nimeni nu ne-a întrebat despre acest schimb. Faptul că acest lucru s-a întâmplat arată că opinia victimelor nu contează pentru autoritățile germane.”
Zurab, fratele lui Khangoshvili, a declarat pentru ziarul Bild: „Mi-am pierdut fratele drag, iar ucigașul poate să își îmbrățișeze familia. Asta doare.” El a adăugat: „Dacă doar ne-ar fi întrebat pe mine sau pe noi. Aș fi fost de acord dacă aș fi aflat că mai mulți prizonieri urmau să fie eliberați din custodia lui Putin.” Guvernul rus a recunoscut vineri că Krasikov, în vârstă de 58 de ani, descris în acest an de Putin drept un „patriot” care a „lichidat un bandit”, era un agent activ al FSB.
Eliberarea lui Krasikov a fost elementul central al schimbului de prizonieri, care a avut loc după luni de presiuni din partea Statelor Unite asupra guvernului german, în timp ce președintele Joe Biden încerca să asigure eliberarea jurnalistului de la Wall Street Journal, Evan Gershkovich, și a fostului marin Paul Whelan din închisoare.
Criticii din Germania au susținut că guvernul a cedat șantajului și a creat un precedent periculos. Biroul Federal al Procurorului, care a obținut condamnarea lui Krasikov în 2021, a fost raportat că ar fi protestat, subliniind că „puterea” a dictat eliberarea unui criminal condamnat, ignorând rudele victimelor.
Conștient de controversă, cancelarul Olaf Scholz a declarat că eliberarea lui Krasikov a fost o decizie dificilă și că liderul opoziției, Friedrich Merz, președintele CDU, a fost consultat și a fost de acord cu aceasta.
„Nimeni nu a luat ușor decizia de a deporta un criminal condamnat la închisoare pe viață după doar câțiva ani de detenție”, a spus Scholz joi seară, la aeroportul Köln-Bonn, unde a întâmpinat 13 dintre cei 16 prizonieri eliberați, inclusiv cinci cetățeni germani și activiști ai opoziției ruse, printre care și politicianul ruso-britanic Vladimir Kara-Murza.
„Interesul statului de a aplica pedeapsa cu închisoarea trebuia să fie cântărit împotriva libertății și a pericolului la adresa vieții și integrității unor persoane nevinovate închise în Rusia și a celor închiși pe nedrept din motive politice”, a explicat Scholz. El a adăugat: „Dacă ai avut vreodată îndoieli, le pierzi după ce vorbești cu cei care sunt acum liberi.”
Fostul șef al serviciului german de informații externe BND, August Hanning, a declarat că predecesorii lui Scholz nu ar fi fost de acord cu această înțelegere. Hanning a subliniat că „cancelarii Helmut Schmidt și Helmut Kohl s-au asigurat întotdeauna că statul nu se expune șantajului.”
Bernd Schmidbauer, fost coordonator de securitate sub conducerea lui Kohl, care a negociat eliberarea ostaticilor germani din Liban și Iran în anii 1990, a spus: „Întotdeauna ne-am asigurat că negocierile au loc pe picior de egalitate și că nu ne facem vulnerabili la șantaj în viitor.”
Frank Umbach, expert în politici de securitate la Universitatea din Bonn, a avertizat că Putin ar putea folosi această înțelegere pentru a arăta că Occidentul este slab. „Această presupusă diplomație a ostaticilor întărește această percepție”, a spus el pentru postul NTV. „A fost vorba și despre construirea unui potențial de șantaj.”
Unul dintre ostaticii eliberați, medicul german Rico Krieger, fusese condamnat la moarte în Belarus luna trecută, pentru a crește presiunea asupra guvernului german, care în cele din urmă a cedat. „Din punct de vedere uman, a fost total de înțeles”, a adăugat el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News