"Fără penali în funcţii publice", grup de iniţiativă lansat de USR

"Considerăm că, în momentul de faţă, în societatea din România sunt suficient de mulţi oameni care doresc să avem o clasă politică curată. Sunt suficient de mulţi oameni care doresc să reducem cel puţin, dacă nu să eliminăm, ideea asta că a fura din bani publici este un lucru normal, ideea asta că e normal, condamnat fiind, să conduci destinele naţiunii şi să spui asta cu mândrie 'pentru că se poate'. Lucrul acesta poate fi oprit şi iniţiativa pe care o demarăm astăzi tocmai acest lucru îşi propune: dorim să ridicăm la nivel de principiu constituţional faptul că o persoană condamnată definitiv şi irevocabil nu poate să ne reprezinte şi nu poate să conducă destinele naţiunii", a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele USR, Dan Barna.

El a arătat că acest principiu există în mai multe constituţii europene şi este un principiu prin care legea încearcă să înlocuiască un eventual deficit de morală educaţională şi că se aşteaptă să fie strânse nu doar minimul de 500.000 de semnături pentru ca iniţiativa să poate fi depusă în Parlament, dar chiar peste un milion de semnături. Pagina dedicată este www.farapenali.usr.ro/

"Solidaritatea noastră este indispensabilă şi este forţa noastră. Trebuie să fim solidari împotriva răului care ne înconjoară şi ne ameninţă", a declarat, luni, filosoful Mihai Şora, unul dintre semnatarii iniţiativei.

Cum de s-a ajuns să se pună această problemă

La rândul său, scriitorul Gabriel Liiceanu a precizat că şi-a pus întrebarea cum de s-a ajuns să se pună problema "fără penali în funcţii publice", deoarece, conform normalităţii milenare ale societăţilor europene, nimeni nu gândeşte că furtul poate să facă parte din economia de guvernare a unei societăţi.

"Legea pe care ar propune-o USR nu va fi votată în Parlament, noi ştim asta. Deci să nu ne îmbătăm cu cuvinte mari. (...) Iniţiativa atunci (...) are un rol foarte simplu: îi vor pune cei din Parlament să voteze că vor cu infractori în funcţii publice. Dar o vor face, vor vota. De ce? Pentru că pot. Deci cadrul lor legal le permite să ne ţină în această situaţie. Oamenii care trebuie să dea legea de curăţire a Parlamentului, în principal, sunt cei care n-au interesul s-o dea. Şi atunci singura variantă este asta, e bine că există un partid care poate să polarizeze dorinţa şi speranţa şi disperarea unei părţi din populaţia României pentru a opri această răsturnare a lumii cu fundul în sus", a afirmat Liiceanu.

Cine sunt membrii comitetului de iniţiativă

Preşedintele USR a enumerat numele membrilor comitetului de iniţiativă care au demarat acest proces: filosoful Mihai Şora, scriitorul Gabriel Liiceanu, avocatul Mihai Badea, juristul Eugen Vasiliu, pianistul Dan Grigore, activistul civic Valeriu Nicolae, Eugen Iancu - preşedintele Asociaţiei Colectiv, Oana Negru - manager juridic la grupul Rezistenţa, Mihai Tudorică - lider al grupului #Rezistenţa, Klaus Fabriţius - membru al Forumului Democrat al Germanilor din România, precum şi alte persoane din domeniul juridic, ingineresc sau IT.

"Avem grupul de iniţiativă autentificat la notar, vom depune în următoarele două - trei zile la Consiliul Legislativ această iniţiativă civică, după care undeva în luna martie vom publica în Monitorul Oficial şi vor demara cele şase luni pentru strângerea celor minim 500.000 de semnături conform legii", a precizat Dan Barna.

În prezent, integritatea membrilor din Guvern este reglementată prin lege, dar nu şi cea a reprezentanţilor autorităţilor publice locale, deputaţilor, senatorilor şi preşedintelui României.

[citeste si]

Noul alineat propus va fi introdus la Art. 37 din Constituţie şi ar urma să reglementeze acest aspect: "(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".

"Alineatul propus de USR respectă în totalitate Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi tratatele internaţionale la care România este parte, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, recomandările Comisiei de la Veneţia şi concordă cu prevederile similare care se regăsesc în constituţiile unor state europene cu îndelungate tradiţii democratice", se arată într-un comunicat al Uniunii Salvaţi România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News