Oficialii Băncii Centrale Europene ar trebui să ia în considerare riscul unui declin al economiei în zona euro şi impactul asupra preţurilor, când vor analiza viitoarele măsuri de politică monetară, a afirmat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, transmite Bloomberg.
"Dacă va avea loc o încetinire semnificativă a economiei, sau chiar o recesiune, aceste evoluţii ar atenua presiunile inflaţioniste", a declarat Panetta.
Acesta a explicat că orice ajustare a politicii monetare "trebuie să fie realizată strict în funcţie de datele disponibile, ţinând cont de condiţiile din economia zonei euro. Aceasta implică, în primul rând, faptul că probabilitatea unei recesiuni în zona euro este în creştere, din cauza consecinţelor pandemiei, a şocului preţurilor materiilor prime din ultimele luni, în urma războiului şi a consecinţelor sale pentru comerţ, şi a incertitudinilor".
La şedinţa din 21 iulie, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor, pentru prima dată în ultimii 11 ani, indicând că ar putea urma noi creşteri în 2022, şi a anunţat un nou program de achiziţionare de bonduri, pentru a ţine sub control costurile de împrumut ale celor mai îndatorate state din zona euro.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro. De asemenea, au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.
Perspectivele economice s-au înrăutăţit după ce Rusia a redus livrările de gaze naturale spre Europa iar creşterea preţurilor a afectat cererea. Activitatea economică în zona euro s-a contractat în august pentru a doua lună consecutiv, deoarece majorarea preţurilor i-a forţat pe consumatori să-şi reducă cheltuielile, în timp ce perturbările din lanţurile de aprovizionarea au afectat activitatea fabricilor, arată datele preliminare publicate marţi de S&P Global, iar tendinţa ar putea continua.
"Trebuie să luăm în considerare cu foarte mare atenţie dinamicile preţurilor materiilor prime. Cele mai recente dinamici sugerează că de fapt preţurile materiilor prime sunt în scădere, cu excepţia gazelor. Ştim că preţurile gazelor sunt influenţate de alţi factori, de factori geopolitici", a declarat Panetta.
În Europa, preţurile gazelor naturale sunt de aproape şapte ori mai ridicate decât în acelaşi moment al anului trecut. În ultimele săptămâni, piaţa s-a înăsprit şi mai mult, deoarece vremea extrem de călduroasă şi uscată a întrerupt transportul combustibilului pe fluvii şi a limitat producţia de energie hidro şi nucleară. Ca rezultat, cererea pentru gaze este în creştere, într-un moment în care livrările din Rusia sunt în scădere.
În privinţa politicii monetare, "ajustările sunt posibile, dar cele mai recente evoluţii ale economiei ar trebui să ne inducă exercitarea una din principalele virtuţi ale bancherilor centrali, şi anume prudenţa", a avertizat Panetta, notează Agerpres.
"Euro atinge un nou minim din ultimii 20 de ani din cauza perspectivelor economice sumbre", scrie Financial Times într-un editorial.
"Preconizăm o depreciere suplimentară a monedei euro faţă de punctul în care ne aflăm acum", a declarat Luis Costa, şeful departamentului de analiză strategică la Citibank, pentru CNBC.
Moneda euro se tranzacţionează la niveluri nemaiîntâlnite de la sfârşitul anului 2002. Temerile faţă de politici restrictive din partea BCE, o creştere şi mai mare a inflaţiei, precum şi raliul preţurilor la energie favorizează dolarul, care este văzut din ce în ce mai mult ca un refugiu sigur. "Spre deosebire de prima dată când euro a scăzut sub un dolar, pe 14 iulie, moneda unică nu mai pare să revină la peste 1 la 1, rămânând sub acest nivel, chiar şi la 0,9900, într-un fel de cădere liberă care pare să fie îngrijorătoare", au comentat analiştii ActivTrades, caracterizând tăcerea BCE drept "asurzitoare".
"Ultima barieră pentru euro a fost de 0,8225 dolari în 2000, la un an şi jumătate după naşterea monedei unice, când era considerată încă o monedă virtuală de către majoritatea investitorilor", adaugă aceştia.
Roelof-Jan Van den Akker, analist strategic la ING, vede, de asemenea, o slăbire în continuare a monedei unice şi o scădere "între 0,80 şi 0,75 dolari în lunile următoare". După cum a mai spus el pentru CNBC, această evoluţie "confirmă că există o forţă a dolarului şi o slăbiciune a monedei euro".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu