EXCLUSIV Fază tare cu tinerii la angajare. „Omule, ai o diplomă! Știi să o folosești?” / „Păi Elon Musk a spus că noi trebuie să fim plătiți că suntem oameni...”
Radu Leca a subliniat o problemă întâlnită la studenții și tinerii care intră pe piața muncii. Aceștia au așteptări nerealiste legate de recompense și recunoaștere profesională, fără a înțelege că acestea trebuie să fie meritate și câștigate prin efort și competență. Potrivit psihologului, mulți dintre ei cred că simpla prezență sau deținerea unei diplome este suficientă pentru a obține un job sau succesul profesional, fără a dovedi abilități concrete sau fără a depune un efort semnificativ.
Radu Leca a evidențiat tendința tinerilor de a aștepta rezultate mari fără a învăța temeinic, fără a se implica serios sau fără a depune un efort suplimentar. În loc să acționeze proactiv, aceștia adoptă o atitudine pasivă, bazându-se pe simpla lor prezență sau depunerea unui CV, fără a încerca să demonstreze valoarea lor reală. El a atras atenția asupra mentalității în care tinerii așteaptă ca totul să li se ofere, fără să ofere nimic în schimb.
„Avem un element în psihologie, nou și pentru mine, recunosc acest lucru. În lucrul meu cu studenții, că sunt studenții de la Medicină, că sunt de la Facultatea de Construcții, că sunt studenții mei de la Universitatea Națională de Științe și Tehnică Politehnica București, avem un element de așteptate. Când îl întreb pe student: „Măi omulețule, măi suflet bun, măi ghidule, ce aștepți?”,
Și el spune: „Păi știi că Elon Musk a spus că noi trebuie să fim plătiți că suntem oameni.”,
Zic: „Omule, eu te înțeleg, dar ce produci tu?”,
„Păi momentan, eu produc fun și divertisment.”,
„Pentru cine?”,
„Pentru mine!”,
„Descrie-mi fun-ul și divertismentul!”,
„M-am apucat să învăț linii de cod.”,
„Le-ai învățat?”,
„Parțial, unele nu mi-au plăcut așa că nu am vrut să le învăț. M-am dus să-mi fac practica la o firmă.”,
„Cum te-ai dus?”
„Păi, m-am dus. Venisem după o noapte de joc, m-am uitat la oameni, am stat, am vorbit puțin. Nu mi-a plăcut foarte tare. M-am relaxat, m-am descălțat, am așteptat să vorbească, nu mi-a spus cine știe ce. M-am dus și am mâncat la ei, că am văzut că aveau bufet suedez și am plecat.”
„Ce ai așteptat?”
„Am așteptat să simt că aparțin locului.”
Și aici intervine psihologul care spune așa: „Așteptările tale sunt mult prea mari. Tu îți dorești, pe o necunoaștere concretă din partea angajatorului, dar și pe o necunoaștere a ta, personală, ca omul din fața ta să știe că ai o valoare uriașă. Care e valoarea ta?”
„Păi am diplomă. Uite, asta e diploma mea.”
„Bun, ok! Știi să faci ce scrie în diplomă?”
Îl vezi că vrea să spună ceva și cuvintele nu îi ies, și se bâlbâie, și se înroșește, și transpiră.
„Omule, zic, ai o diplomă! Știi să o folosești?”
„Da, o depun și mă angajează.”
„Omule, știi să folosești ce scrie în nenorocita aia de diplomă?”
„Da!”
Da-ul ăla e un da din ăla pe așteptate. El așteaptă o minune, un cyber ceva, internet, ceva nou care să-l facă pe el să aibă rezultate extrem de bune, complexe, mari, în jurul lui oamenii să se strângă ca la urs, el să fie minunat și să fie primul angajat al lunii, indiferent de ce face.", a spus Radu Leca.
„La târgurile de joburi ți se umple sufletul de bucurie"
„La târgurile de joburi ți se umple sufletul de bucurie!
„Câți sunt? 10-20-30. E bine!”
De unde, că ei vin, se uită, îți depun CV-ul și așteaptă.
„Ce ai așteptat?”
„Am așteptat un apel.”
„L-ai primit?”
„Nu, nu l-am primit.”
„Și ce faci? Ai mai trimis și tu un mail, le-ai spus și tu: „Uite ăsta e CV-ul meu, vin să vorbim, hai să ne cunoaștem, hai să facem o întâlnire” ?
„Nu, păi eu am așteptat. I-am depus CV-ul.”
Deci „I-am depus CV-ul” reprezintă structura lui de bază.”, a spus Radu Leca.
Explicația Corinei Neagu
Corina Neagu a subliniat că educația și responsabilizarea încep din familie. Atunci când un copil este obișnuit să primească totul fără efort, el dezvoltă tipare comportamentale care îl fac să creadă că totul i se cuvine, fără a oferi nimic în schimb. Potrivit consultantului, aceste obiceiuri din copilărie se perpetuează și în viața adultă, ceea ce duce la dificultăți în adaptarea la realitatea în care succesul necesită disciplină, rigoare și contribuție personală.
„Totul pornește de la familie, de la împărțirea sarcinilor în familie, de la responsabilizare. Este vorba despre disciplină, despre rigoare și despre faptul că orice om trebuie să contribuie într-un fel.
Dacă un copil mic este obișnuit, încă de mic, să i se facă, să i se aducă, să i se spună și își creează niște tipare comportamentale și de gândire în sensul în care totul i se cuvine, fără să ofere nimic în schimb, în mod evident, ce construim ca adult?
Exact același lucru pentru că nu ai cum să te dezici de acest model care, până la o anumită vârstă, a funcționat. În momentul în care devii adult, te lovești de tot felul de lucruri.”, a spus Corina Neagu la emisiunea „Ultrapsihologie", de pe DC News, DC News TV și DC Medical.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
