Fază tare: Sfatul lui Mircea Badea pentru medicul Radu Țincu după controversa de la Spitalul Sf. Pantelimon

Dr. Radu Țincu a explicat că, în cazul pacientului care a decedat la Spitalul Sf. Pantelimon, pe baza datelor care circulă în spațiul public, există justificări medicale pentru scăderea dozei de noradrenalină, însă acestea ar fi trebuit explicate de către doctorii care au făcut această reducere. 

„Dacă discutăm de cazul pacientului respectiv, am explicat că, pe baza datelor pe care le avem din spațiul public, în mod clar, există justificări medicale și cred că aceste justificări medicale ar fi trebuit, în primul rând, să fie explicate de doctorițele care au scăzut doza.

Eu aștept declarațiile lor prin care să explice pentru că această tăcere nu face decât să dea posibilitatea la speculații în spațiul public. Cred că trebuie să explice de ce au luat această decizie pentru că această decizie sunt sigur că, din perspectiva gândirii medicale, există în momentul în care hotărăști să reduci doza de noradrenalină și poate ne spun că au încercat să folosească un alt vasopresor de linie 2 sau de linie 3 sau alte substanțe care ar fi avut capacitatea să crească tensiunea arterială.

Deci eu cred că acum se produce cumva o generalizare a administrării de noradrenalină. Noi discutăm doar de acel pacient pentru că doar datele acelea le avem. ", a spus dr. Radu Țincu. 

Noradrenalină e un soi de apă vie?

„Noradrenalină e un soi de apă vie? Dacă o dai, stă omul în viață; dacă o scoți, decedează?”, a întrebat Sabina Iosub. 

„Noradrenalina este o substanță pe care o folosim în terapie intensivă nu pentru tratamentul cauzei. Acel pacient avea o tensiune mică pentru că avea o cauză organică care genera această hipotensiune. Noradrenalina este un medicament care încearcă să susțină organismul, să suplinească această deficiență cardiovasculară până când cauza de fond se poate rezolva.

Sunt două tipuri de cauze: unele care sunt rezolvabile - adică există o cauză care poate fi tratabilă - și sunt și cauze care nu au cum să fie tratate pentru că s-a epuizat rezerva funcțională a organului respectiv. Acest pacient a venit la spital pentru că avea dispnee la eforturi mici - înseamnă că respira foarte greu atunci când depunea eforturi mici - a venit cu edeme periferice – adică cu umflarea membrelor inferioare – și avea o ciroză cardiacă ceea ce înseamnă că inima nu mai avea suficientă contractilitate încât să împingă sângele, astfel încât el rămânea în ficat și a produs această distrucție hepatică.

Tot din documentele medicale reținem că avea o insuficiență cardiacă clasa IV. Este ultima clasa de insuficientă cardiacă, deci este foarte posibil că în ciuda tratamentului vasopresor să nu putem recupera rezervă funcțională cardiacă. Adică dacă contractilitatea inimii nu poate fi recuperată cu niciun medicament, înseamnă că nu mai avem cum să creștem această forță de contracție a inimii și atunci indiferent de ce substanțe am folosi, la un moment dat ele devin insuficiente pentru că nu mai există suficientă pompă, forță de contracție care împingă sângele în circulație.”, a spus dr. Radu Țincu. 

Ce se încearcă să se mai facă în spital dacă el nu are nicio șansă?

„Acest tip de „nu are nicio șansă” nu a fost din start pentru că el a fost pus pe un suport vasopresor. Sunt absolut convins că nu a fost singura medicație pe care a primit-o acest pacient. Sunt sigur că s-a încercat folosirea unor substanțe care să crească contractilitatea inimii, așa cum sunt recomandate de ghidurile de cardiologie.

La un moment dat, când în ciuda tuturor tratamentelor care ajung la nivel maximal, nu se poate obține recuperarea funcției cardiovasculare se numește șoc refractar, adică orice ai face nu poți să compensezi această deficiență cardiacă.

În acel caz, sigur că nu mai ai resurse, că dacă am avea resurse infinite înseamnă că nu ar mai fi existat moarte în lume. Deci când se epuizează toate resursele terapeutice, pacientul nu are cum să fie salvat.

Sigur că putem lua în discuție orice. Putem lua în discuție că pacientul putea să primească un transplant cardiac de urgență, dar aceste lucruri sunt aproape imposibile în orice colț al lumii. Nimeni nu poate face un transplant de pe o oră pe alta la un pacient care are o serie întreagă de afecțiuni generate de această insuficientă cardiacă.

Gândiți-vă că ficatul nu funcționa, rinichii nu funcționau pentru că inima nu putea să pompeze suficient sânge încât să realizeze acea perfuzie tisulară.”, a spus dr. Radu Țincu. 

Pacientul era condamnat înainte să intre în spital?

„Eu cred că nu e condamnat înainte să intre pentru că dacă noradrenalina a ajuns la 20 ml/oră - și vă spuneam că nu e singurul punct de terapie, un pacient de terapie intensivă are în jur de 30 de substanțe care acționează concomitent în schema terapeutică. Eu cred că dacă am ajuns cu terapiile maximale, înseamnă că noi am încercat să-i oferim toate șansele posibile pentru a fi salvat.”, a spus dr. Radu Țincu. 

Cum se resimte în spitale ceea ce se întâmplă acum?

„Vă pot spune de astăzi, că sunt în spital de dimineață. A trebuit la prânz să vorbesc cu aproape toți aparținătorii care au dorit să vorbească cu șeful secției pentru a putea să întrebe tot ce aveau de întrebat. Mare parte din întrebări au fost realizate doar în jurul noradrenalinei și a diferiților parametri cardiovasculari.

Sigur că facem acest lucru în fiecare zi și vorbim cu aparținătorii, doar că astăzi am avut o perioadă de aproape două ore în care a trebui să vorbesc cu fiecare în parte și să le explic în mod simplu mecanismele pentru care folosim acea substanță sau nu o folosim. Majoritatea au întrebat care e nivelul de noradrenalină.

Este clar că societatea, în acest moment, are o lipsă de încredere în sistemul de sănătate și chiar dacă nimeni nu a vrut să generalizeze acest subiect, în opinia socială există o generalizare și oamenii se tem ca nu cumva să existe astfel de cazuri, dacă se vor dovedi adevărate, și în alte spitale.”, a spus dr. Radu Țincu.

Sfatul lui Mircea Badea 

„Dacă tot sunteți în tură, domnule doctor, dați-mi voie să vă dau un sfat profesional pentru că eu apar la televizor și eu știu mai bine ce trebuie făcut. Deci, vă rog foarte mult ca, astăzi, să administrați noradrenalină la maxim, să nu cumva să o administrați altfel decât la maxim după ce în prealabil, desigur, întrebați pentru confirmare și pe doamnele asistente.”, a spus Mircea Badea.

„Să știți că avem pacienți cu noradrenalină, domnule Badea, în acest moment. Eu am scăzut nivelul de noradrenalină la o pacientă pe care am extubat-o. Este o pacientă a cărei tensiune s-a menținut normală și am scăzut nivelul de noradrenalină pentru că situația medicală a acelei paciente a impus această scădere.”, a spus dr. Radu Țincu.

„Adică „justificat”, cum ar veni.”, a spus Mircea Badea.

Justificarea a existat și în cazul pacientului decedat?

„În cazul celui decedat, așa cum spun datele publice - eu nu am avut acces la foaia de observație a acelui pacient - înțeleg că la momentul în care se discuta de această reducere a noradrenalinei tensiunea era de 4 cu 3. Noi punem noradrenalină pentru a crește tensiunea arterială. Dacă la doză maximă nu obținem efectul de creștere a tensiunii arteriale, această noradrenalină nu a avut niciun efect, dimpotrivă, pot fi efecte secundare pe o serie întreagă de organe care vor fi cumva private de vascularizație.”, a spus dr. Radu Țincu. 

Poate să aibă efect negativ în cazul în care i se reduce?

„La tensiune 4 cu 3 nu, pentru că nu avea un efect pozitiv care să ne favorizeze. (...) Există pacienți care nu răspund la noradrenalină. Există recomandarea internațională ca dacă un pacient nu răspunde la acest vasopresor, pot fi folosite vasopresoare de linie 2 și de linie 3.

Aici trebuie văzut – că de asta spun că până la urmă contează ce vor declara doamnele doctor și să mai evaluăm fișa medicală – dacă acestea nu au folosit alte substanțe în încercarea de a crește tensiunea arterială, că nu știm aceste aspecte.”, a spus dr. Radu Țincu la Antena 3 CNN. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News