Prezentă în studioul DC News, Mariana Badea, „profesoara de cuvinte”, cum se autodefinește, ne-a spus gândurile sale sincere despre ce înseamnă astăzi proba orală a examenului de bacalaureat: un simulacru.
Am întrebat-o pe doamna profesoară cum i se pare proba orală din cadrul examenului de bacalaureat la Limba și literatura română, în condițiile în care, pe lângă faptul că numim un absolvent de liceu utilizator, se acordă un punctaj pentru citit (!).
Anca Murgoci și Andreea Deaconescu, în dialog cu profesoara Mariana Badea
"În primul rând, punctajul la așa-numită probă orală este un fals. Se dă cu profesorul clasei (că l-am dat și eu). M-am dus și le-am zis elevilor: hai să facem cunoștință. După patru ani, după atâtea ore pe săptămână, trag bilete făcute de centrul ăsta de politici.
Nu știu să-i spun numele, pentru că e foarte complicat (n.r., în speță, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație). Are vreo cinci cuvinte în denumire, dar am reținut doar politici.
Vin biletele de la acest centru, copilul trage un bilet, în comisie este doamna lor profesoară de limba română și, la o adică, mai vine o colegă de ceva care a fost numită de directoare, că să nu fie cealaltă profesoară singură, deci nu contează ce fel de materie", a precizat Mariana Badea.
Proba implică identificarea unor elemente de bază, iar majoritatea elevilor primesc calificativul "experimentat", indiferent de bagajul de cunoștințe real.
"Revenind: ia copilul biletul, se duce în bancă, se gândește. Este un text mult mai mic decât s-a dat vreodată copiilor de-a opta la Evaluarea Națională. La cei de-a opta, pe cuvânt, e foarte greu.
Sunt niște texte foarte, foarte lungi. E un text de vreo trei alineate, iar dedesubt scrie autorul și cum se numește textul, de unde este textul respectiv. Poate să fie o operă literară sau non-literară.
Așa că vine copilul cu răspunsurile, se așază în bancă. Pentru prima întrebare există un borderou de notare. Primul punct: să citească textul cu voce tare. Elevul zice: doamnă, glumiți. Profesoarele răspund: nu, așa e, uite punctajul aici.
Asta era mai la început, când tot speram să nu fie adevărat ce ni se întâmplă tuturor.
După aceea, îi întreabă din textul respectiv autorul și titlul, iar dacă pot să spună chestia asta, se mai dă un punctaj. După aceea, îi întreabă ce stil este textul respectiv, dacă e literar, dacă e non-literar, dacă este juridic/administrativ.
Și după aceea îi spun să își dea cu părerea. Să spună despre textul ăla, ce părere are elevul în legătură cu ceea ce cuprinde textul. Și textele astea sună cam așa: Cum te îmbraci la un interviu? Ce diferență este între stat și oraș? Adică niște bâlbătănii", a mai spus Mariana Badea.
Am întrebat-o pe doamna profesoară dacă nu ar fi mai înțelept să renunțăm la această probă, având în vedere inutilitatea ei. Doamna profesoară consideră că proba este obositoare pentru toți cei implicați, reflectând o atmosferă jenantă și artificială.
"Știți care e problema? Că pe căldurile astea au stat bieții copii acolo. Nici nu știau ce o să fie la proba asta. E după următoarea schemă: Vrei să dai pentru singura dată în viață examenul ăsta?
Sunt bezmetici după această probă, nici nu știu să spună ce le-a picat. E complicat să spui ce... când, în realitate, vorbești despre nimic.
Sunt sătui și profesorii care evaluează, e așa, o atmosferă jenantă. Ai impresia că faci niște lucruri false și chinuitoare cu orice preț pentru toată lumea", a mai precizat profesoara.
Am mai întrebat-o pe doamna Mariana Badea ce ar trebui să facă un elev pentru a obține "experimentat" la această probă (cel mai înalt calificativ).
"Nimic. Toți copiii iau experimentat. V-a folosit, totuși, la ceva acest calificativ? După această probă, spun elevii: s-au afișat calificativele la oral, iar toată lumea, de sus până jos, a luat experimentat. Ceva de speriat. E și greu să iei altceva", a conchis Mariana Badea.
***
Profesoara Mariana Badea a lansat, în cadrul ediției din acest an a târgului Bookfest, volumul "Bumerangul cuvintelor — Studiu de manele lingvistice".
Publicată la Editura pentru Artă și Literatură, Colecția Violet, „Cartea Bumerangul cuvintelor nu este nicidecum una exclusiv «didactică»”, potrivit prefeței semnate de Odilia Roșianu.
„Cu umor șăgalnic, cu ironie (chiar mușcătoare, câteodată), dar și cu tristețe de multe ori, autoarea ne pune, de fapt, în fața ochilor un roman polițist, unde întrebarea ce răsare nerăbdătoare în mintea cititorului, la orice sfârșit de capitol, este: «Care va fi următorul criminal?». De fiecare dată avem de-a face cu o înlănțuire de cuvinte și expresii «blajine», atacate și, în final, omorâte de «stricătorii de limbă», printr-o «falsificare intelectuală», prin «surogate lingvistice», în timpul unor «concursuri de agramați», pe parcursul cărora toți se luptă pentru ca să ocupe locul I pe acest podium dizgrațios.
Cartea nu ia în vizor doar «muritorii» care comit greșeli. Sub aceeași lupă bine calibrată intră și noul DOOM care, deși ar trebui să fie un exemplu de perfecțiune în acest domeniu, dovedește slăbiciuni chiar de la primele pagini, respectiv de la Cuprins. Și nu se rezumă doar la ele.
Vă invit pe toți – elevi, părinți, profesori, jurnaliști, specialiști (indiferent de domeniu), traducători, medici, redactori, oameni de știință, muncitori și, în general, cei care (afirmă că) vorbesc limba română – să părăsiți comoditatea unei utilizări a 100 de cuvinte, inclusiv alea greșite, și să intrăm împreună în «frumoasa și cumintea limbă română», așa cum o numea același Nenea Iancu. Primul pas (și cel mai potrivit) este chiar această carte. Bumerangul este acel obiect (armă, jucărie) care revine, cu viteză, la locul de aruncare. Prin urmare, «bumerangul cuvintelor» se va întoarce la noi – dar tot de noi depinde și dacă ne va distruge sau nu”, se mai arată în prefață.
Puteți urmări toată emisiunea mai jos:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu