Iarna, datorită faptului că aerul este rarefiat, vizibilitatea în zonele montane este extrem de clară și fenomenele observate pe creste pot fi de-a dreptul spectaculoase. Așa s-a întâmplat în aceste zile în Munții Făgăraș, de unde au fost fotografiați, la peste 200 de kilometri distanță, Munții Rodnei și Munții Țibleș.
Sunt rare astfel de fenomene, iar cei care au parte de o astfel de experiență rămân marcați pe viață de spectaculozitatea pe care natura o oferă în zilele friguroase de iarnă.
Un astfel de norocos este Daniel Opaiț, fotograf de wildlife care își desfășoară activitatea în Munții Făgăraș și care urcă deseori pe crestele masivului pentru a imortaliza diferite specii de animale, de la urși și capre negre și până la acvile și rarele exemplare de râs. Zilele trecute, aflat într-o astfel de drumeție, Daniel Opaiț a fotografiat de pe crestele Făgărășene cele mai înalte piscuri ale Munților Rodnei și Țibleș, aflați dincolo de Depresiunea Transilvaniei, la peste 220 de kilometri distanță.
„Munții Țibleș și Munții Rodnei văzuți din Făgăraș.
Mai ales iarna există situații în care atmosfera este clară, iar vizibilitatea pare nelimitată. Într-o astfel de zi cu inversiuni termice am putut observa toate masivele muntoase ce înconjoară Transilvania. Până la Țibleș sunt circa 200km. în linie dreaptă“, a scris Daniel Opaiț.
Foto: Facebook Daniel Opaiț
Foto: Facebook Daniel Opaiț
Fotograful a surprins și fenomenul de miraj, iar în fotografii se observă cum vârfurile montane ies parcă din norii de deasupra și sunt răsturnate. Astfel de fenomene mai sunt surprinse pe mare sau în deșert.
„Foarte interesantă este si iluzia optică creată de un strat de aer de la o anumită înălțime, ce a deformat imaginea vârfurilor. Nu am mai văzut un astfel de fenomen. În cazul Rodnei, cele mai înalte vârfuri (Pietrosul Mare) ieșeau din acea pătura de aer“, a mai scris Daniel Opaiț.
Foto: Facebook Daniel Opaiț
Foto: Facebook Daniel Opaiț
Fenomenul de miraj este un spectacol optic fascinant, apărut ca rezultat al refracției luminii în atmosferă. Este adesea observat în regiunile cu temperaturi extreme și variabile, precum deșerturile sau suprafețele întinse de asfalt fierbinte. Acest fenomen optic iluzoriu se produce atunci când straturile de aer au densități diferite, ceea ce determină devierea razelor de lumină.
Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de miraj este cel de "mirajul de apă", în care obiectele îndepărtate par a fi reflectate pe suprafețele calde ale pământului sau asfaltului, creând astfel aparența unei bălți sau a unei oglinzi de apă. Aceasta se întâmplă deoarece temperatura scăzută a aerului în apropierea solului provoacă o refracție a razelor de lumină care par să curbeze, inducând astfel o iluzie optică.
Pe lângă mirajul de apă, există și fenomene precum "mirajul superior" și "mirajul inferior". Mirajul superior apare atunci când obiectele aflate la distanță par a fi ridicate deasupra poziției reale, iar mirajul inferior, dimpotrivă, face ca obiectele să pară coborâte. Aceste varietăți de miraje adaugă complexitate și diversitate în modul în care lumina este refractată în atmosferă.
Mirajul a captivat întotdeauna imaginația oamenilor, oferind iluzii optice uimitoare și adesea înșelătoare. Studiul și înțelegerea acestui fenomen au adus contribuții semnificative la domeniul opticii atmosferice și au deschis calea către explorarea altor aspecte interesante ale comportamentului luminii în mediul înconjurător.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News