Fermierii românii, proteste de amploare din cauza importurilor masive de cereale din Ucraina, fără taxe. Nicu Vasile (LAPAR): Stop politicilor de terminare a antreprenoriatului

Premierii din România, Bulgaria, Ungaria, Slovacia şi Polonia propun Comisiei Europene un set de măsuri menite să reducă dezechilibrele create pe piaţă de importurile masive de cereale ucrainene. Cei cinci oficiali au semnat o scrisoare comună prin care atrag atenţia asupra problemelor cu care se confruntă fermierii din aceste state ale Uniunii.

Între timp, cozi kilometrice de tiruri cu recolta de grâu românesc se blochează la intrare în Portul Constanţa, unde sunt preluate şi cantităţi mari de cereale ucrainene. După recentele blocaje în vămi, acum nemulţumirile fermierilor cresc şi în ţara noastră, fiind anunţate deja proteste.

'La nivelul României, în primul rând, în urmă cu trei ani de zile, chiar am atras atenţia privind politicile comunităţii europene pentru fermieri, pentru toţi fermierii din comunitatea europeană. Iar ţările, cele 27 de ţări membre ale comunităţii europene trebuie tratate în funcţie de nevoile economice ale fiecărei ţări. De ce spun acest lucru? Politica comunităţii europene este o politică de a păcăli atât consumatorul, cât şi producătorul, producătorul agricol. Eu am înţeles sau noi am făcut de zeci de ani aceste sisteme barter, dar în clipa de faţă, poporul român este dependent de celelalte economii. Depindem de industria chimică, petro-chimică petrolieră, dar mai depindem de aceste schimburi comerciale.', a declarat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Nicu Vasile, conform Rador.

'Comunitatea europeană are 147 de înţelegeri comerciale cu plăţi în toată lumea, inclusiv China, inclusiv Brazilia. Aici aş aduce în discuţie şi acest bloc economic Mercosur, care va fi o problemă şi mai mare decât sunt cerealele din Ucraina în clipa de faţă. Dar să revenim la problemele aestei perioade, unde fermierii români nu reuşesc să mai vândă cerealele pe care le-am produs la preţul de cost, ba mult mai jos. În afara faptului că stricăm infrastructura României, aceste mijloace de transport rutier sunt încărcate la capacitate mximă, camioanele româneşti n-au voie decât cu încărcătură utilă până în 40 de tone, dar haideţi să vedem a ivelul comunităţii europene ce date avem pe 3 aprilie 2023.', a zis Nicu Vasile.

'Dacă în urmă cu un an de zile, comunitatea europeaană importa 346.581 de tone de grâu, astăzi când discutăm, comunitatea europeană a importat peste 4.453.536 de tone. În urmă cu un an de zile, tot ce însemna importul de cereale la nivelul comunităţii europene din Ucraina nu depăşea 29%. În clipa de faţă, cerealele din Ucraina depăşesc 70% din importurile de cereale ale comunităţii europene. De ce am spus la început, această politică de a păcăli atât consumatorul european, cât şi producătorul din comunitatea europeană, mă refer la producătorul, la fermierul din comunitatea europeană? Păi, comunitatea europeană importă organisme modificate genetic, mă refer aici la soia, mă refer aici la porumb, la produse care nu respectă trasabilitatea, iar noi, ca producători, trebuie să respectăm această trasabilitate, în ghilimele, care nu e nimic altceva, din punctul nostru de vedere, al fermierilor şi a tot ce înseamnă date economice, decât o constrângere masivă şi duce antreprenorul, că până la urmă discutam de antreprenoriat, duce la limita suportabilităţii, la limita profitabilităţii. Şi ne întrebăm de ce salariu minim estul Europei, de ce atâtea probleme, şi vor fi probleme sociale destul de mari.', a declarat Nicu Vasile.

Cum estimează că vor fi afectaţi, dacă măsurile propuse de Guvern Comisiei Europene nu vor reduce dezechilibrele de pe piaţă

'Impactul va fi destul de de dur la adresa producătorilor din estul Europei. Vedem aici, să spun o înfrăţire, o unire a fermierilor din Europa de Est. Suntem invitaţi inclusiv de către fermierii din Cehia, din Polonia, de a ne uni cu toţii şi să atragem atenţi privind politicile comunitare. Noi ne întrebăm ce rost are atâta legislaţie privind Green Deal, privind trasabilitatea produselor, din moment ce noi importăm produse care nu respectă aceste lucruri?', a declarat Nicu Vasile.

Compensaţiile financiare, promise de la Bruxelles, pot să ajute pentru recuperarea pierderilor pe care le au fermierii români?

'Nu, dar aici nu mă refer doar la fermieri, eu mă refer la un întreg sector economic, în special agricultură, dar dacă o iau pe tot ce înseamnă amonte şia valul acestei economii sau putem să-i spunem industrii, că aicea intră şi industria de maşini agricole şi de chimie, petrochimie, pierderile sunt mai mari de 2,5 miliarde de euro în clipa de faţă. Sincer, mi se pare o bătaie de joc /.../ bun, cum împărţim aceşti bani? Dăm pe unitatea de suprafaţă, cum? Că toţi au fost afectaţi într-o formă sau alta. Sunt fermieri care au vândut cerealele fiind fortuiţi de datoriile pe care le aveau la bănci şi le au în continuare. Uitaţi-vă la gradul de îndatorare a tot ceea ce înseamnă antreprenoriat în sectorul agricol. Aici discutăm de producţie, nu de un sistem comercial.', a zis Nicu Vasile.

Cum arată recolta românească şi unde se vând cerealele româneşti acum

'În clipa de faţă? Le avem, spuneaţi, în depozite, momentan stagnează, nu putem vinde datorită faptului că avem ... costurile de producţie sunt mai mici decât costurile de livrare, de vânzare, iar în momentul în care am vinde aceste produse, având pierdere, fermierul român va fi impozitat la fel ca şi când ar fi profit, conform legislaţiei din România, conform ANAF-ului.', a spus Nicu Vasile.

Cazuri de contaminare cu toxine şi organisme modificate genetic depistate prin testarea cerealelor sosite în Ungaria din Ucraina.

Comercializarea a peste 29 de tone de porumb a fost restricţionată şi s-a dispus distrugerea, conform Ministerului ungar al Agriculturii. La noi se fac astfel de controale privind siguranţa produselor cerealiere?

'Avem laboratoare, dar un lucru destul de... da, putem să spunem chiar şi ciudat: ne lăudăm că suntem a cincea putere agricolă a Europei, dar România nu are laboratoare recunoscute la nivel european, acreditate de Comunitate Europeană. Toate aceste determinări le facem în ţară, dar nu au această valoare, nefiind recunoscute. Dau exemplu, aici cele 1.450.000 de tone de legume şi fructe importate de noi, de români, pentru consum. Avem peste 160-180.000 de teste făcute de colegii bulgari de la laboratoarele de testare a produselor care vin în Comunitatea Europeană şi nu s-a descoperit niciun fel de reziduuri toxice pe legume. Deci e clar că aici lucrurile... putem discuta foarte mult pe tema remanenţei produselor fito-sanitare în cereale şi şi legume/.../', a spus Nicu Vasile.

După recentele blocaje în vămi, acum nemulţumirile fermierilor cresc şi în ţara noastră. Ce vor face fermierii mai departe?

'Deci ce trebuie să facem noi cu toţii, nu nu numai fermierii, să creăm politici clare, coerente, pentru creşterea economică. Toate politicile se fac la Bruxelles, aminteam puţin mai devreme, chiar am spus 'domne, nu sunt politici corecte, sunt politici antagoniste'. De ce trebuie să import din afara spaţiului comunitar, când aici avem toate premisele pentru a obţine aceste producţii? Eu fac un apel, inclusiv la europarlamentari, inclusiv la specialişti, de a se implica mai mult şi conştient de politicile pe care le le facem şi politicile pe care le avem în ultimii 30 de ani sunt politici de terminare a antreprenoriatului din România.', a mai spus Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News