Fermierii ucraineni privesc „cu amărăciune” la munţii de grâu din depozite și mizează pe micile porturi de la Dunăre pentru a-şi exporta cerealele

Vitaliy Bylenko priveşte cu amărăciune la munţii de grâu din silozul său, fiind unul din fermierii ucraineni care au dificultăţi din ce în ce mai mari în a-şi exporta cerealele, după ieşirea Rusiei din acordul privind livrările via porturile de la Marea Neagră, informează AFP.

Ucraina este un mare cultivator şi exportator de grâu iar livrările sale sunt importante pentru securitatea alimentară mondială, în special în ţările africane.

Potrivit lui Vitaliy Bylenko, acordul internaţional negociat de ONU şi Turcia, care a permis evitarea unei agravări a crizei alimentare mondiale, funcţiona cu dificultate de mai multe luni. "Începând din iarnă funcţiona doar pe hârtie", spune Vitaliy Bylenko. În condiţiile în care existau puţine cargouri cerealiere în porturile ucrainene, Vitaliy Bylenko a început să folosească rute alternative.

"Ofertele de achiziţie pentru cerealele noastre în Odesa erau rare şi am transportat deja aproape toate cerealele noastre spre micile porturi fluviale", explică Vitaliy Bylenko.

De asemenea, grâul, porumbul şi floarea soarelui pe care le cultivă pe exploataţia sa de 1.300 de hectare, şi unde lucrează aproximativ 35 de angajaţi, au plecat şi spre România. "Pentru cele cinci luni care mai rămân din acest an lucrurile nu se vor schimba substanţial", crede Vitaliy Bylenko.

Însă, ruta prin România este mai costisitoare şi mai complexă decât cea prin Marea Neagră, în condiţiile în care porturile fluviale sunt cu 200 de kilometri mai departe de ferma sa decât Odesa. "Marja noastră de profit se diminuează", dezvăluie fermierul, care este obligat să reducă preţul de vânzare pentru a acoperi costurile mai mari cu transportul.

Din lipsă de opţiuni, cerealele vor continua să se îndrepte spre România, astfel că preţurile vor scădea şi mai mult, estimează Bylenko. "Cu cât sunt mai multe produse, cu atât scade preţul", spune fermierul, care precizează că are 400 de tone de grâu stocate în silozurile sale.

"Dacă înainte de război, preţul de vânzare era de aproximativ 270 de dolari pe tonă, acum cei care cumpără ne oferă 120 de dolari. Noi am dori un preţ de cel puţin 135 de dolari", spune Vitaliy Bylenko. Acesta adaugă însă că deşi situaţia este una dificilă, este totuşi mai puţin dramatică decât cea din vara anului trecut când fermierii ucraineni nu ştiau nici măcar dacă vor putea să îşi vândă producţia.

Situaţia este una similară la Kivshovata Agro, o companie care cultivă grâu, porumb, floarea soarelui pe o suprafaţă de 2.500 de hectare şi este susţinută de investitori japonezi. Directoarea Lyudmyla Martinyuk spune că sfârşitul acordului internaţional este "foarte neplăcut" pentru că asta înseamnă că fermierii ucraineni vor fi constrânşi, probabil, să vândă în pierdere.

La fel ca şi firma lui Vitaliy Bylenko, Kivshovata Agro mizează pe micile porturi fluviale pentru exportul cerealelor, mai ales după intensificarea bombardamentelor ruseşti în regiunea portului Odesa. "Nu avem altă soluţie", spune Martinyuk.

Cu toate acestea, producţia abundentă de cereale a Ucrainei şi costul relativ scăzut sunt motive de optimism. "Vedem că suntem competitivi atât în Europa cât şi pe alte pieţe pentru că produsele noastre sunt mult mai ieftine", spune Lyudmyla Martinyuk, scrie Agerpres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News