Finanțarea partidelor și a campaniei electorale, subiect fierbinte. Care sunt regulile în Europa
Legea finanțării partidelor deja stârnește controverse pe scena politică românească. Retrimisă la Senat de către președintele Klaus Iohannis, legea ar trebui să transparentizeze finanțarea campaniilor electorale pentru a nu crea noi controverse cu privire la independența de sursele de finanțare și, pe termen lung, la suspiciuni de fraudă.
Partidele politice reprezinta un element esential pentru democratiile pluraliste. Condițiile în care partidele politice își exercită activitatea s-au schimbat în ultimele decenii. Astfel, acestea au nevoie de resurse financiare substanțiale pentru a obține vizibilitate și sprijin politic in scopul punerii in practica a ideilor lor. Tocmai de aceea o lege a finantarii partidelor politice trebuie sa garanteze independenta acestora fata de sursele de finatare. De-a lungul timpului in multe state europene au avut loc controverse legate de finantarea partidelor. Pe termen lung aceste controverse pot duce la suspiciuni de frauda si la scaderea interesului catatenilor pentru viata politica.
Echilibru între finanțarea publică și privată
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei consideră că normele privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale trebuie să se bazeze pe următoarele principii:
· un echilibru rezonabil între finantarea publică și finanțarea privată,
· criterii echitabile pentru alocarea contribuțiilor de la stat,
· reguli stricte în ceea ce privește donațiile private,
· un prag maxim al cheltuielilor legate de campaniile electorale,
· transparența totală a conturilor,
· instituirea unei autorități de audit independent,
· sancțiuni semnificative pentru cei care încalcă regulile.
O prima analiza a legislatiei in materie la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene releva faptul ca in general un partid poate fi finantat din cotizatiile membrilor, donatii si surse bugetare.
Taxele de membru sunt cele mai necontestate surse de finantare dar si insuficiente pentru a sustine ele singure activitatea partidului.
Sumele de la buget, în funcție de numărul de voturi obținute
Exista diferite puncte de vedere cu privire la finatarea publica si cea privata. Doreste cetateanul sa suporte din banii sai, din banii publici o atare cheltuiala? Si daca da, care ar fi suma maxima/minima?
Lipsa finantarii de la bugetul de stat poate duce la dependenta partidului respectiv fata de sursele private de finantare si la o concurenta neloiala intre partide.
Daca luam in considerare o finantare exclusiv publica, ea ar fi mult prea impovaratoare pentru bugetul unei tari ca Romania. Pe de alta parte, acest fapt ar putea duce la o "relaxare" a activitatii partidelor carora li se asigura sumele necesare desfasurarii activitatii.
In Europa, sumele finantate de la buget se calculează în raport cu sprijinul politic de care se bucura partidele, evaluat pe criterii obiective, cum ar fi numărul de voturi exprimate sau numărul de locuri castigate în parlament.
Pe langa sumele de bani, statul poate ajuta partidele in mod direct, de exemplu prin punerea la dispozitie a unui sediu, a unei sali de conferinta etc.
Prin urmare, finanțarea privată este o sursă importanta de finantare a partidelor politice si reglementata atent, poate fi de ajutor.
Interdicție pentru firmele de stat și firmele off-shore
Consiliul Europei considera ca sursele de finatre privata trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
· interdicție cu privire la donatii facute de catre întreprinderile de stat, întreprinderi aflate sub controlul statului sau firmele care furnizează bunuri si servicii pentru sectorul administrației publice;
· interdicție cu privire la donații de la companii cu sediile off-shore;
· limite stricte privind donațiile facute de catre persoane juridice;
· limită legală cu privire la suma maximă a cuantumului donatiei;
Cheltuielile cele mai mari au loc in perioada de campanie electorala, atunci cand activitatea partidelor se intensifica. In mod firesc acestea vor cauta noi finantatori ceea ce poate duce la coruptie si finantare ilegala. Recomandarile Consiliului sunt ca statul sa impuna o limita maxima a cheltuielior campaniei electorale, diminuand astfel riscurile.
Desigur, pentru a se evita orice suspiciune, este bine ca partidele sa declare identitatea donatorilor si să țină o contabilitate strictă a tuturor veniturilor și cheltuielilor.
Sancțiunile trebuie să fie semnificative
Statele trebuie să instituie organe de audit independente pentru a supraveghea conturile partidelor politice si cheltuielile legate de campaniile electorale.
Legea finatarii partidelor ca oricare alta lege, trebuie sa prevada si sanctiuni. În cazul unei încălcări a legislației, partidele politice trebuie să facă obiectul unor sancțiuni semnificative precum pierderea parțială/totală sau rambursarea contribuțiilor de stat și impunerea de amenzi. Când se stabilește responsabilitatea individuală, sancțiunile ar trebui să includă anularea mandatului ales sau o perioadă de suspendare a acestuia.
Belgia: donații de cel mult 500 de euro
In Belgia lipsa unor reglementări de finanțare a partidelor a generat controverse politice. Din 1989 exista o lege a finatarii partidelor conform careia acestea nu pot primi donații de la corporații. Persoanele fizice pot să facă donații dar pana la o suma anuală de cel mult 500 de euro ( iar identitatea lor trebuie facuta publica in cazul in care donatia depășește 125 de euro).
Fiecare partid politic cu cel puțin un reprezentant în Parlament are dreptul la finantare publică.
Franța: persoanele juridicce nu pot face donații
In Franta pana în 1988, nu au existat legi care sa stabileasca regulile de finantare ale unui partid, Legile din 1988, 1990, 1995 și 2003 au remediat această lipsă, inclusiv prin plafonarea cheltuielilor electorale.
Partidele erau initial finantate din resurse private:
• contribuțiile membrilor acestora și ale reprezentantilor lor aleși.
• donatii de la persoane fizice, in limita a 7500 de euro pe an de persoană.
Acestea erau în general obținute în timpul alegerilor. Din 1995 donațiile persoanelor juridice (companii) sunt interzise.
Noutatea introdusă în temeiul legislației privind finanțarea partidelor este finanțarea publică a partidelor. Cheltuielile electorale sunt rambursate candidaților care au atins un anumit prag (5% din voturi).
Legea prevede fonduri publice în funcție de două criterii cumulative:
- Candidații sa fi obtinut cu cel puțin 1% din voturi în cel puțin 50 de circumscripții electorale
- Și un anumit număr de parlamentari.
Se reglementeaza strict a finantarea campaniei. Cheltuielile sunt plafonate iar donațiile sunt verificate de catre un agent fiscal și certificate de către un contabil. Apoi sunt trimise la o comisie de specialitate pentru verificare. Candidatii aleși au obligația de a declara starea activelor lor la începutul și la sfârșitul mandatului.
Finanțarea politică în Marea Britanie, reglementată din 2006
În Marea Britanie, începând din anul 2006, finanțarea politică a intrat sub incidenta legii deoarece se considera ca cele mai mari partide politice britanice erau prea dependente de o mână de donatori bogați. In anii 1970 se afirmase că partidele erau in imposibilitate de a strange fonduri suficiente pentru a-si desfasura activitatea cu succes.
În noiembrie 2011, Comisia pentru Standardele vietii publice, prezidata de Sir Christopher Kelly, a publicat un raport privind finantarea partidelor politice.
Raportul a făcut cinci principale recomandări:
- limita sponsorizarea la GBP10,000 pe donator, pe partid și an;
- limitele existente pentru cheltuielile de campanie ar trebui să fie reduse cu circa 15 la sută;
- ar trebui acordată finanțarea publică la rata de GBP3.00 per vot în alegerile Westminster și GBP 1,50 pe vot în alegerile descentralizate și europene;
- scutirea de impozit pe venit ar trebui să fie disponibila pentru donații de până la GBP1,000 și pentru cotizații către partidele politice.
Donațiile în valoare de peste 5.000 de lire sterline pentru partidele naționale trebuie să fie declarate.
In concluzie o legiferare a finantarii partidelor este necesara pentru o societate democratica. Pana la urma, reprezentantii acestor partide sunt cei care impun politicile publice si legislatia cu efect direct asupra cetatenilor. Tocmai de aceea este nevoie de o reglementare clara, obiectiva care sa ofere un echilibru intre fondurile publice si cele private, fonduri necesare bunei functionari a formatiunilor politice. Necesitatea finantarii private nu trebuie sa lase loc pentru dependenta partidelor fata de sursa respectiva iar acest desiderat poate fi reglat numai pe cale legislativa.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
