Finlanda și Suedia în sala de așteptare a NATO: „Da” turcesc ca monedă de schimb
Afirmația guvernului turc că nu a vrut să accepte aderarea Finlandei și Suediei la NATO a enervat - deși diplomatic - guvernele Helsinki și Stockholm, tocmai în săptămâna în care cele două țări scandinave și-au prezentat scrisorile istorice de cerere de aderare la Alianța Atlantică.
”Finlanda și Suedia trebuie să ofere garanții de securitate”
Toate cele 30 de state membre NATO trebuie să fie de acord în unanimitate cu privire la admiterea de noi membri. Dar președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a descris Finlanda și Suedia drept „incubatoare” pentru grupările teroriste.
În același timp, ministrul turc de externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a spus că ambele țări trebuie să ofere garanții de securitate explicite și să ridice interdicțiile privind exporturile către Turcia de anumite active din sectorul apărării, în special de arme.
"Poziția noastră este perfect deschisă și clară. Nu este o amenințare, nu este o negociere în care încercăm să ne valorificăm interesele", a spus Çavuşoğlu.
„În sala de așteptare a NATO”
Liderul unui partid naționalist turc a vorbit împotriva Stockholmului și Helsinki, spunând că extinderea NATO în Suedia și Finlanda va provoca și mai mult Rusia și va provoca extinderea războiului din Ucraina. Prin urmare, el i-a îndemnat pe parlamentarii turci să insiste asupra menținerii ambelor țări în „sala de așteptare a NATO”.
Diverși membri NATO au încercat să minimizeze criticile turcești
Alți membri NATO au încercat să minimizeze criticile turcești, iar finlandezii au fost diplomatici în încercarea de a găsi o soluție amiabilă la orice posibil veto.
Deci, ce se află în spatele amenințărilor turcești și care este posibilul obiectiv final al lui Erdogan?
Paul Levin, director și fondator al Institutului de Studii Turce al Universității din Stockholm, a declarat pentru Euronews că el consideră că principala preocupare a Turciei este prezența militanților PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) în Suedia.
"Amenințarea PKK pe care o percepe Turcia este principala preocupare de securitate națională în Turcia. Suedia nu împărtășește aceeași perspectivă asupra acestei amenințări", a spus Levin.
„Așadar, atunci când Suedia vrea să adere la NATO, este firesc ca Turcia să-și declare poziția și să ceară Suediei să o ia în considerare”.
Cu toate acestea, Levin crede că există și considerații interne pentru Erdoğan, cu ochii pe alegerile din vara 2023 și pe „bătălia politică” care ar putea fi, cel puțin parțial, dusă în această toamnă.
"Erdogan nu se descurcă bine în sondaje. Se pare că pierde. Veto-ul său asupra NATO ar putea fi, de asemenea, un subiect care se potrivește bine unui public turc mai larg, făcându-l să-și recapete sprijinul", a adăugat Levin.
"După părerea mea, Turcia are cereri legitime”
Sinan Ülgen, fost diplomat turc și director al think-tank-ului „Centrul pentru Studii Economice și Politică Externă” din Istanbul, este convins că în cele din urmă nu crede că Turcia va bloca efectiv cererile de aderare ale Suediei și Finlandei, ci că ar putea dori să obțină la schimb un preț adecvat pentru a accepta să le lase să adere la NATO.
"După părerea mea, Turcia are cereri legitime. De exemplu, Suedia ar trebui să ridice embargoul asupra armelor împotriva Turciei. Nu este rezonabil să fii o țară NATO și să impuni un embargo pe arme unui alt aliat al aceleiași alianțe", a declarat Sinan Ülgen pentru Euronews.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
