"Fiți curajoși și impuneți un impozit minim miliardarilor din lume". Semnal înaintea întâlnirii liderilor G20

Ministrul Economiei din Spania a îndemnat cele mai bogate țări ale lumii să „dea dovadă de curaj” și să-și intensifice eforturile pentru a ajunge la un acord privind un impozit global minim aplicabil celor 3.000 de miliardari ai lumii, subliniind că alegerile recente au arătat că cetățenii cer „redistribuirea averii”.

În cadrul unei vizite la Londra, înaintea întâlnirii liderilor G20 din Rio de Janeiro, programată luni, Carlos Cuerpo a declarat că planul a câștigat sprijin politic încă din vară, când miniștrii de finanțe au convenit să colaboreze pentru a „se asigura că persoanele cu averi extrem de mari sunt impozitate în mod eficient”.

"Există momente în care trebuie să ai curaj și să faci lucruri în care crezi cu tărie că sunt corecte"

Brazilia, care sprijină propunerile de a genera venituri anuale estimate la 250 de miliarde de dolari din impozitarea miliardarilor lumii, garantând că aceștia plătesc taxe de cel puțin 2% din activele lor, este așteptată să promoveze negocieri formale privind taxele globale pe avere în cadrul summitului COP. Franța, Germania și Africa de Sud și-au exprimat sprijinul, argumentând că fondurile sunt necesare pentru a ajuta națiunile vulnerabile în fața schimbărilor climatice și pentru a stimula investițiile în tehnologii verzi.

„Există momente în care trebuie să ai curaj și să faci lucruri în care crezi cu tărie că sunt corecte”, a spus Cuerpo. „Este un element de redistribuire a averii aici, iar dacă ascultăm cu atenție rezultatele multor alegeri din ultimii ani, aceasta este o cerință venită de la cetățenii noștri, de la populația noastră. Deci, trebuie să răspundem cumva acestei cereri.”

Cuerpo, un economist care a condus Trezoreria Spaniei înainte de a intra în guvern în decembrie anul trecut, a fost numit ministru independent pentru a supraveghea economia, comerțul și afacerile de către premierul socialist Pedro Sánchez.

Îngrijorările legate de criza climatică au atins noi culmi în Spania după inundațiile fulgerătoare din Valencia, care luna aceasta au provocat peste 200 de decese și daune extinse locuințelor și infrastructurii. Dintre țările UE, Spania este una dintre cele mai afectate de schimbările climatice. Barcelona, al doilea oraș ca mărime al țării, se grăbește să construiască stații de desalinizare pentru a asigura rezervele viitoare de apă în perioadele de secetă.

În ciuda haosului cauzat de schimbările vremii, economia Spaniei este în plin avânt, Fondul Monetar Internațional estimând o creștere de 2,9% pentru acest an calendaristic – mai rapid decât toate economiile G7, inclusiv SUA. Revenirea este datorată parțial turismului, care s-a redresat spectaculos după pandemie, aducând însă și provocări legate de supraaglomerare și presiuni asupra resurselor de apă și alte infrastructuri.

"Persoanele cu averi extrem de mari să fie impozitate eficient"

Totuși, Cuerpo a subliniat că energiile regenerabile și alte proiecte de investiții verzi sunt motoare ale creșterii economice. Spania a primit 160 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi din partea UE pentru redresarea post-Covid și a direcționat o parte din aceste fonduri spre decarbonizare. O treime din electricitatea țării de anul trecut a provenit din energia eoliană și solară. „Investițiile în energiile regenerabile în Spania sunt un factor care crește competitivitatea noastră”, a spus Cuerpo.

O altă măsură post-Covid a fost înăsprirea impozitului național pe avere. Sistemul, implementat în 2011 după criza financiară, se aplică celor care dețin active de peste 700.000 de euro. În 2022, guvernul Sánchez a închis lacunele legislative care permiteau Madridului și altor guverne regionale să evite aplicarea acestuia.

Deși Rachel Reeves, cancelarul Marii Britanii, a fost criticată pentru că nu a menționat impozitele pe avere în primul său buget de luna trecută, în afara Regatului Unit ideea câștigă sprijin. Adunarea Națională a Franței a votat pe 25 octombrie pentru o taxă anuală de 2% asupra celor cu active de peste 1 miliard de euro. Deși măsura a fost opusă de guvern și ar putea să nu supraviețuiască negocierilor bugetare complexe, a fost sprijinită de o majoritate parlamentară.

”Dacă miliardarii s-ar reloca în paradisuri fiscale, țările lor de origine ar putea impune taxe de ieșire”

În timpul pandemiei, cei mai bogați cinci oameni ai lumii și-au dublat averile. Campania de succes a lui Donald Trump pentru a deveni următorul președinte al SUA, având un mandat de reducere a taxelor și dereglementare, a dus la creșterea suplimentară a averilor lor. Potrivit cercetărilor economistului Gabriel Zucman, miliardarii plătesc în medie 0,3% impozit pe avere – o fracțiune din ratele plătite de muncitori.

Zucman este arhitectul schemei globale de impozitare a averii promovată de Cuerpo și aliații săi din Brazilia și alte țări. Aceasta se bazează pe rata minimă de impozitare de 15% impusă multinaționalelor începând din acest an, adoptată deja de peste 50 de țări. Susținătorii spun că nu este necesar ca toate țările să participe pentru ca ideea să prindă contur. Dacă miliardarii s-ar reloca în paradisuri fiscale, țările lor de origine ar putea impune taxe de ieșire. 

În iulie, liderii financiari din toate țările G20 au convenit să „colaboreze pentru a se asigura că persoanele cu averi extrem de mari sunt impozitate în mod eficient”. Când liderii celor mai bogate 20 de națiuni se vor întâlni în Brazilia săptămâna aceasta, li se va cere să confirme acest angajament.

Cuerpo a declarat că va insista ca planul să fie inclus pe agenda summitului ONU pentru finanțare în dezvoltare, care va avea loc vara viitoare la Sevilla, și va colabora strâns cu Brazilia pentru a asigura coordonarea discuțiilor cu pregătirile pentru Cop30.

Pentru guvernele care doresc o impozitare mai echitabilă, acordul internațional ar putea reprezenta o soluție mai simplă decât confruntarea cu cei mai puternici cetățeni și armatele lor de lobbyiști bine plătiți. „Cu cât coordonarea este mai mare, cu atât implementarea este mai ușoară”, a spus Cuerpo. „Se minimizează costurile politice ale capitalului”, conform The Guardian.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News