EXCLUSIV  Fluvii de poveşti

“Kruso”, un roman istoric de o frumusețe extraordinară

Kruso este primul roman al lui Lutz Seiler, unul dintre poeţii cei mai de seamă ai Germaniei şi o figură literară extrem de respectată. Volumul a fost premiat cu German Book Prize.

Este povestea tânărului Ed, student la Literatură, care, în anul 1989, încearcă să fugă de incredibila tragedie a morţii iubitei sale. Ed îşi părăseşte viaţă din Germania de Est şi se hotărește să se îndrepte către insula Hiddensee din Marea Baltică. După ce călătoreşte din oraş în oraş, căutând de lucru ca sezonier, ajunge în cele din urmă la Klausner, cel mai popular restaurant de pe insulă, unde devine spălător de vase. Unul dintre primii săi prieteni devine Kruso, liderul neoficial al muncitorilor sezonieri. În curând se dovedeşte că acesta, un personaj carismatic, dar extrem de enigmatic, are de fapt misiunea de a-i ajuta pe fugarii care sosesc pe insulă în încercarea de a ajunge în Vest şi totodată rolul ideologic de a-i uni pe toţi în demersul de a descoperi libertatea perfectă. Fără nicio tragere de inimă, Ed se implică în ritualurile de dragoste liberă practicate de muncitori, câştigând acceptarea şi afecţiunea lui Kruso. Relaţia de prietenie dintre cei doi începe însă să se altereze, iar viaţa pe insulă se schimbă irevocabil.

„Romanul de debut al lui Seiler îl catapultează în rândurile din faţă ale autorilor germani”, consideră Die Zeit

Lutz Seiler s-a născut în 1963 și a lucrat ca muncitor în construcţii, apoi ca dulgher şi cioplitor în piatră. Şi-a terminat studiile de limbă şi literatură germană în 1990 şi este directorul literar al muzeului Peter Huchel din 1997. Seiler a fost scriitor rezident la Villa Aurora din Los Angeles şi a primit o bursă de la Academia Germană din Roma. Nenumăratele sale premii includ: Premiul Ingeborg Bachmann, Premiul Bremen pentru Literatură, Premiul Fontane Prize şi Premiul Uwe Johnson. 

“Jocul de domino”, un nou roman din seria “Harry Bosch”

Jocul de domino

Unul dintre cei mai premiaţi autori de thrillere juridice din lume, Michael Connelly, ne oferă încă un volum de excepție: Jocul de domino. Proaspăt ieşit la pensie, Harry Bosch nu se gândeşte decât la recondiţionarea motocicletei sale Harley-Davidson, dar doar până în clipa în care fratele său vitreg, celebrul „avocat din limuzină“ Mickey Haller, îi cere ajutorul într-un caz teribil de complicat. Clientul lui Haller, Da’Quan Foster, ex-membru al unei bande de cartier, este acuzat că a ucis cu bestialitate o femeie. Sarcina celor doi fraţi este să îl scape pe Foster de închisoare, deşi toate probele, inclusiv cele biologice, îl incriminează.

“Connelly a creat o piatră preţioasă rară”, afirmă cronicarul de la New York Journal of Books

Michael Connelly este unul dintre cei mai citiţi autori de thrillere din lume. Cărţile lui de succes au în centru două personaje bine conturate, respectiv pe poliţistul Hieronymus „Harry“ Bosch şi pe avocatul Mickey Haller, fraţi vitregi. Romanele lui Connelly au fost traduse în peste 39 de limbi şi multe dintre ele au fost ecranizate.

Michael Connelly a fost răsplătit cu numeroase premii pentru activitatea sa literară, printre care: Edgar Allan Poe Award (SUA), Los Angeles Times Best Mystery/ Thriller Award, Shamus Award (premiu acordat celor mai bune romane cu şi despre detectivi), Maltese Falcon Award (Japonia), Grand Prix (Franţa). De același autor, la Editura RAO au apărut și romanele Avocatul din limuzină, Verdictul și Până la capăt

“Inocenţii”, o poveste cu adrenalină

Un roman din seria Vanessa Munroe, de la autoarea bestsellerului Femeia cameleon, Taylor Stevens

Aventurile Vanessei Munroe continuă cu o nouă poveste plină de adrenalină!

Inocenții

"Inocenții" e o carte pentru tot anul și pentru toate vîrstele și care, cine știe, poate ascunde nu doar un secret al autorului, ci chiar un secret de-al nostru:

"Secretele cărților dăinuie ani de zile. Cărțile care au un secret pot fi citite după o sută de ani, și după o mie de ani. De obicei scriitorul le-a scris pentru că a avut o mare durere tainică sau ca să înveselească pe cineva trist sau ca să uite că el însuși e foarte bolnav sau ca să cîștige dragostea cuiva care nu-l băga în seamă sau ca să pună un strop de aventură în viața lui monotonă. Dar asta nu trebuie să se vadă în carte, cartea se preface că nu știe secretul scriitorului. Și scriitorul se preface față de carte că nu-i cere să-și dezvăluie ascunzișurile, o lasă chiar să-l mintă. Dar secretul adevărat există totuși și îl leagă pe scriitor de carte, și-apoi leagă cartea de cititori", afirmă Ioana Pârvulescu

Cu ani în urmă, un bărbat a răpit-o pe Hannah, o fetiță de cinci ani, din curtea școlii și a trecut-o granița în Mexic. Acolo a introdus-o în lumea unei secte secrete – cea a Aleșilor.

Acum însă câțiva oameni vor să dea de urma fetiței. Oameni care au crescut în mijlocul sectei, dar care au reușit, în ciuda suferinței suportate acolo, să-și construiască o viață nouă.

Supraviețuitorii înțeleg mecanismele mentale și religioase ce guvernează secta și apelează la ajutorul oferit de Vanessa Munroe, știind că ea ar putea fi singura lor șansă de a o găsi pe Hannah.

"Vanessa Munroe își eliberează forța distructivă când cei neputincioși sunt amenințați. E o eroină cu totul specială: dură, neînfricată, dar în același timp vulnerabilă și plină de compasiune", afirmă cronicarul de la Publishers Weekly

"Mult așteptata continuare a seriei Vanessa Munroe… Stevens descrie foarte convingător lumea întunecată a manipulării, îndoctrinării și abuzului", apreciază Booklist

"Munroe lovește din nou!", titrează Library Journal

Taylor Stevens este autoarea seriei Vanessa „Michael" Munroe, serie ce s-a bucurat de un succes răsunător. Publicate în peste 20 de limbi, cărțile seriei au în centru o femeie mercenar, amestec de Jason Bourne și Jack Reacher, care vânează informații. Drepturile de ecranizare au fost cumpărate de Lightstorm Entertainment, casa de producție a lui James Cameron.

Stevens a început să scrie ficțiune târziu. Născută în interiorul unui cult apocaliptic, despărțită de familia ei când avea 12 ani și lăsată să meargă la școală doar până în clasa a șasea, Taylor Stevens a locuit pe trei continente și zece țări până la vârsta de 14 ani. Aproape toată adolescența și-a petrecut-o cerșind pe străzi și făcând tot felul de munci istovitoare. La 20 de ani, Stevens a părăsit cultul și a început să-și construiască o viață nouă, în libertate.

“Ce a rămas din mine”, un roman cu răsturnări surprinzătoare

Răzbunare, trădare și secrete din glam-ul hollywoodian, semnată de Alison Gaylin.

Nimeni nu e perfect. Fiecare are ceva de ascuns.

Ce a rămas din mine

Pe 28 iunie 1980, la o petrecere, Kelly Michelle Lund îl împușcă mortal pe John McFadden, regizorul nominalizat la Oscar. Ani în șir se fac tot felul de speculații privind motivele enigmaticei adolescente. Condamnată pentru crimă, Kelly își pierde tinerețea și libertatea, dar își păstrează secretele.

Treizeci de ani mai târziu și la cinci ani după eliberarea din închisoare, trecutul se întoarce și o bântuie pe Kelly. Socrul ei, Sterling Marshall, o legendă a filmului, este găsit într-o baltă de sânge în locuința sa din Hollywood Hills, împușcat în cap, exact ca fostul său prieten, John McFadden.

Din nou, Kelly este principala suspectă. De data aceasta însă, are niște aliați care sunt convinși că femeia nu are legătură cu niciuna dintre crime. Să fie Kelly într-adevăr nevinovată?

"O epocă în care intimitatea a devenit un mit și viețile oamenilor sunt adesea expuse în presă și fiecare detaliu este analizat – de la acest subiect provocator pornește romanul lui Alison Gaylin", apreciază The Associated Press

"Multe răsturnări de situație surprinzătoare!" afirmă Publishers Weekly

Prima carte a lui Alison Gaylin, Hide Your Eyes, a fost nominalizată la Edgar Award pentru cel mai bun debut. Romanele sale de suspans au fost publicate în Marea Britanie, Franța, Germania, Olanda, Norvegia și Suedia.

A fost nominalizată la ITW Thriller, Anthony și RT Awards și a câștigat Shamus Award pentru And She Was, prima carte din celebra serie Brenna Spector.

Absolventă a Northwestern University și Columbia University’s Graduate School of Journalism, locuiește împreună cu soțul și fiica în Woodstock, New York.

“Vrăji în Savannah 1. Bariera”, magie şi misticism

O poveste despre magie și misticism, scrisă cu eleganță și lirism, de J.D. Horn a apărut în colecţia: Young Fiction Connection a Editurii Trei.

Vrăji în Savannah

Oraşul Savannah este considerat o comoară a Sudului, un loc cu un trecut bogat şi plin de culoare. Ba chiar magic…

Pentru profani, Savannah îşi arată doar faţa primitoare şi generoasă. Iniţiaţii ştiu însă că, dincolo de şarmul provincial, există o lume în care vrăjitoria e respectată şi temută şi spiritele rătăcesc ameninţătoare.

Mercy Taylor cunoaşte foarte bine partea supranaturală a oraşului ei, pentru că face parte dintr-o familie foarte puternică de vrăjitori din Sud.

Doar ea, Mercy, nu are nicio putere.

Iar acum se trezeşte în miezul unui mister care-i poate distruge familia şi poate elibera un secret întunecat, ținut captiv sute de ani de vrăjitoarele din familia Taylor.

"Primul volum al seriei Vrăji în Savannah e scris într-un ritm alert, incitant – un debut foarte promițător", afirmă Publishers Weekly

"În acest mystery urban, J.D. Horn imaginează o poveste complicată despre magie și misticism, cu eleganța și lirismul unui romancier experimentat", consideră Kathryn Leigh Scott, autoarea romanului Dark Passages.

J.D. Horn a crescut în Tennessee și duce cu el o parte din locul acela peste tot pe unde călătorește în lume: de la Hollywood la Paris și la Tokyo. A studiat literatura comparată, fiind pasionat în special de literatura franceză și rusă. De asemenea, deține o diplomă MBA în afaceri internaționale și a lucrat ca analist financiar înainte de a deveni romancier. Cărțile sale au fost traduse în rusă, poloneză, germană, spaniolă, italiană și franceză. Locuiește împreună cu soția sa în regiunea Central Oregon.

“Vorba vine şi rămâne. Povestiri de primăvară cu Ana Barton şi Horaţiu Mălăele”

Sâmbătă, 18 martie, la ora 17, sunteţi aşteptaţi la Libraria Humanitas de la Cişmigiu la o seară de poveste despre copilărie, viaţă, moarte şi, mai ales, îngăduinţă.

Invitație Barton

„Viaţa nu e o horă de mână... Omul înoată într-o smoală ciudată... Trăim de pe o zi pe alta. «Dacă vrei să-L faci pe Dumnezeu să râdă, vorbeşte-i despre planurile tale de viitor», zicea cineva. În viaţă te izbeşti de multe. Te înfricoşezi doar dacă le auzi, dar să le mai şi trăieşti...”, scrie Horaţiu Mălăele.

„Omul are un iertar pe care-l poartă cu sine tot timpul. Din când în când, omul se face mic şi subţire, ca frunzele celorlalte iertări, şi se-aşază şi el printre foi. Apoi, iar plouă, iar ninge, iar filă cu filă, iar el, subţiat, uşurat. La capăt, omul devine însuşi iertarul său. Şi eu sunt om. Mă iert iertând, mă aflu şi mă uit iubind, mi-aduc aminte scriind. În rest, caut cu pace o absenţă: a răutăţii. Şi în mine, şi în ceilalţi. Ca s-o găsesc, am învăţat să mă bucur”, povesteşte Ana Barton.

“Pervazul lui Dumnezeu. 75”

Despre autoarea cărţii, Ana Barton, Dorina Chiriac spunea: „Ana nu scrie. Ana sângerează cuvinte. E dintre cei cărora nu te repezi să le închizi rănile, căci tocmai rănile lor deschise le oblojesc pe-ale tale. Mai umblă sângerând, Ană, întru vindecarea durerilor mele!”

Pervazul lui Dumnezeu

„Dumnezeu are un infinit de buzunare. În ele adăposteşte copii, oameni (care se cred) mari, pisici, căţei, levănţică, frunze de untișor, baobabi, doi vulcani activi şi unul stins (pentru că nu se ştie niciodată), recipiente de sticlă, pline cu dragoste distilată, praf de stele, vulpi, bufniţe şi, la capăt, lumină. Și mai are un pervaz înalt, înalt și lat, lat, cât să-l cuprindă și să-l țină bine când se-agață de el ca să se uite la noi, să vadă de-afară cum ne e înăuntru. Și-apoi se mută înăuntru și se uită, cu ochii noștri, afară”, scrie Ana Barton

Ana Barton a scris devreme şi-a debutat târziu, la 40 de ani, din smerenie faţă de arta literară, faţă de artă, în general. A făcut cu mare plăcere, ba chiar adesea cu drag, publicistică, îndeosebi culturală. Trăieşte-n bună pace şi-n sporadică înţelegere cu daimonul propriu. Din uniunea asta s-au născut volumele de proză Prospect de femeie, Mamifer şi Jurământ de rătăcire (toate publicate la Editura Herg Benet), cele două cărți-album Foto splendid – Colecţia Costică Acsinte: Viaţa socială şi Doamne şi domniţe, Cele mai frumoase proze ale anului: Antologie (Editura Adenium, 2014) şi Cartea simţurilor, volum colectiv coordonat de Dan C. Mihăilescu (Editura Humanitas, 2015).

“Scris pe trup”, ca o scrisoare de dragoste

„De ce măsura iubirii este pierderea ei?"

Așa începe un roman frumos ca o scrisoare de dragoste, în care protagoniștii se caută, se găsesc într-o noapte ploioasă, se iubesc nebunește și în cele din urmă rătăcesc iremediabil drumul unul spre celălalt. Pe ea o cheamă Louise. Are păr prerafaelit și pielea albă ca laptele. Dar persoana pe care o iubește și care-i așterne pe hârtie povestea n-are nici nume, nici chip, nici sex. Însă dragostea nu cunoaște astfel de îngrădiri. E, așa cum descoperă protagoniștii, un drog care se consumă febril, cu disperare, și care lasă urme vizibile și invizibile scrise pe trup.

Scris pe trup Jeanette Winterson Humanitas Fiction

Cărțile scriitoarei britanice Jeanette Winterson sunt publicate în peste 35 de țări Născută în 1959, la Manchester, scriitoarea este crescută de o familie de evangheliști penticostali, în orășelul Accrington din Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care părinții o destinaseră unei cariere de misionariat în Africa, își părăsește căminul. Pentru a-și putea continua studiile, lucrează ca vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursurile de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction, 2008), care îi aduce Whitbread First Novel Award. Romanul Pasiunea (The Passion; Humanitas, 2006) este distins în 1987 cu John Llewelyn Rhys Memorial Prize, iar Sexul cireșilor (Sexing the Cherry, 1989; Humanitas Fiction, 2009), cu E.M. Forster Award. Următoarele romane – printre care Scris pe trup (Written on the Body, 1992; Humanitas Fiction, 2008, 2017), The Power Book (2000), Lighthousekeeping (2004), aflat în 2005 pe lista scurtă la Commonwealth Writers’ Prize, Stone Gods (2007) și O paranteză în timp (The Gap of Time – Hogarth Shakespeare Project, 2015; Humanitas Fiction, 2016) – confirmă extraordinara originalitate și forța literară ale autoarei. A mai scris nuvele, cărți pentru copii și scenarii de film.

În 2011 a publicat o carte de memorii, Why Be Happy When You Could Be Normal. În decembrie 2016 i-a apărut volumul Christmas Days: 12 Stories and 12 Feasts for 12 Days.

“Fata cu fragi”: culoare, inocenţă, dorinţă

Lisa Strømme dă viaţă tumultoasei poveşti de dragoste care a inspirat unul dintre cele mai faimoase tablouri din toate timpurile – Strigătul lui Edvard Munch –, intr-un roman plin de viaţă şi culoare despre inocenţă, creativitate şi dorinţă.

În vara anul 1893, mica aşezare de coasta Asgårdstrand îşi aşteaptă oaspeţii din capitala Kristiania – vechea denumire a oraşului Oslo –, printre care se numără artişti plastici, oameni de teatru şi muzicieni veniţi în căutarea liniştii şi a unei atmosfere propice creaţiei. Pacea micuţei comunităţi e tulburată de acest exod anual, cu precădere în momentul în care îşi face apariţia tânărul pictor Edvard Munch, personaj controversat şi înţeles cu adevărat de puţini dintre contemporanii săi.

Fata cu fragi

Născută în Yorkshire în anul 1973, dar crescută la Leeds, Teheran și Glasgow, Lisa Strømme a studiat la Universitatea Strathclyde din Glasgow, fiind licențiată în marketing. De-a lungul timpului a avut mai multe slujbe, lucrând pe rând ca traducătoare, redactoare, profesoară de limba engleză, pentru ca în cele din urmă sa-și asume rolul de organizatoare a unor ateliere de dezvoltare a creativității. În prezent locuiește în Norvegia împreună cu soțul ei și cei doi copii ai lor, în apropiere de Åsgårdstrand. Fata cu fragi, romanul ei de debut publicat în Marea Britanie în aprilie 2016, s-a bucurat de mare succes, fiind deja tradus în peste zece limbi.

Volumul va fi lansat miercuri, 29 martie, la ora 19.00, la Libraria Humanitas de la Cişmigiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News