FMI estimează un deficit bugetar de 6% pentru România

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în acest an şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.

Într-o conferinţă de presă susţinută miercuri la Bucureşti, la finalul consultărilor în baza Articolului IV, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, a precizat că pachetul fiscal adoptat recent de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.

"Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani", subliniază FMI.

Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 - 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice.

Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, notează Agerpres.

”Creșterea noastră economică se bazează pe investiții. Susținem cu prioritate proiectele de infrastructură, în special în transporturi, având în vedere faptul că investițiile în acest domeniu au cel mai mare grad de multiplicare în economie. Acordăm aceeași atenție proiectelor de investiții în sănătate și educație pentru că, în egală măsură, ne preocupă creșterea calității vieții cetățenilor noștri”, a subliniat Marcel Ciolacu după ședința cu delegația FMI.

”Pentru reducerea cheltuielilor bugetare și combaterea evaziunii fiscale, digitalizarea ANAF în ritm accelerat este prioritate națională. Toate instituțiile statului cu atribuții în domeniu – Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, ANAF - au ca prioritate stabilirea de măsuri speciale pentru combaterea evaziunii și pentru creșterea colectării veniturilor bugetare. Totodată, prin proiectul de lege asupra căruia ne-am angajat răspunderea în fața Parlamentului vom crea cadrul legal pentru ca ministerele să se reorganizeze prin desființarea sau comasarea autorităților din subordine”, a continuat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

România nu are nevoie de asistenţă financiară de la FMI; nu este nevoie de creşterea TVA

Bucureşti, 4 oct /Agerpres/ - România nu are nevoie de asistenţă financiară de la FMI şi nu este nevoie de creşterea TVA, a explicat, miercuri, şeful misiunii FMI pentru România, Kees Martijn, în cadrul unei conferinţe de presă la finalul consultărilor cu autorităţile române.

'Reiterăm faptul că este important ca România să pună finanţele publice pe o cale sănătoasă, făcând o restructurare corespunzătoare a zonei fiscale. Vedem că pachetul fiscal va fi un prim pas foarte important în această direcţie. În ce priveşte sprijinul FMI, primul lucru pe care vreau să-l menţionez este că fiecare ţară membră are dreptul să solicite asistenţa FMI. Dar în această etapă nu vedem nevoia ca România să facă acest lucru şi nu scontăm să apară o asemenea necesitate, motiv pentru care n-am avut asemenea discuţii cu autorităţile', a spus Kees Martijn, întrebat de jurnalişti dacă România a discutat cu FMI despre posibilitatea încheierii unui acord de împrumut.

De asemenea, el a fost întrebat despre posibilitatea introducerii impozitării progresive şi a menţionat că acest subiect a fost discutat anul trecut.

'Posibilitatea impozitării progresive este un subiect pe care l-am discutat acum un an cu autorităţile dumneavoastră şi a reieşit că un prim pas necesar este acela al curăţării sistemului fiscal. În ce priveşte golurile legislative, scutirile şi preferinţele atunci taxa unică pe care o aveţi acum nu va mai putea exista şi va trebui să vă gândiţi la o taxare progresivă. Trebuie mai întâi să vă asiguraţi că fiecare îşi plăteşte cinstit partea sa, iar pachetul fiscal a oferit un prim pas în această direcţie', a declarat Kees Martijn.

Jurnaliştii au mai întrebat dacă este nevoie de creşterea TVA cu două puncte procentuale în cazul în care pachetul fiscal nu va intra în vigoare. '

Am vorbit despre gama de măsuri în ce priveşte veniturile care ar putea ajuta la reducerea deficitului fiscal în 2024 şi după acest an. Sunt măsuri care sunt prietenoase faţă de creşterea economică şi credem că multe dintre ajustări sau toate ajustările pot fi realizate cu aceste măsuri. Sperăm că acest lucru va fi posibil pentru a evita creşteri fiscale mai drastice, cum ar fi creşterea TVA, dar ne dăm seama că Guvernul are toate instrumentele pe masă şi în acest moment nu propunem asemenea creşterii. Pe baza informaţiilor pe care le avem în momentul de faţă', a mai spus Kees Martijn. În comunicatul publicat la finalul vizitei în România, FMI a arătat că alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. 'O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani', subliniază FMI.

În acest sens, experţii instituţiei financiare internaţionale consideră că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.

O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, a vizitat România în perioada 22 septembrie - 4 octombrie pentru consultări cu autorităţile de la Bucureşti în baza Articolului IV din Statutul FMI. Astfel de consultări au loc periodic cu toate statele membre FMI. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News