FMI se aşteaptă la o nouă reducere a perspectivelor de creştere economică globală

Aceasta ar fi a treia retrogradare a FMI în acest an. În aprilie, FMI şi-a redus deja prognoza privind creşterea economică mondială cu aproape un punct procentual, până la 3,6% în 2022 şi 2023, arată Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Fondului, Gerry Rice, a declarat în cadrul unei şedinţe periodice de informare a FMI că perspectivele generale prevăd în continuare o creştere la nivel mondial, chiar dacă la un nivel mai lent, dar că unele ţări s-ar putea confrunta cu o recesiune.

"În mod clar, au avut loc o serie de evoluţii care ne-ar putea determina să revizuim în continuare în scădere", a declarat Rice reporterilor. "S-au întâmplat atât de multe şi (se) întâmplă foarte repede de când am venit ultima dată cu prognoza noastră".

FMI urmează să publice o actualizare a Perspectivelor Economice Mondiale la mijlocul lunii iulie. Marţi, Banca Mondială şi-a redus prognoza de creştere globală cu aproape o treime, la 2,9% pentru 2022, citând daunele agravante cauzate de invazia Rusiei în Ucraina şi de pandemia COVID-19, avertizând în acelaşi timp asupra riscului tot mai mare de stagflaţie.

O zi mai târziu, OCDE şi-a redus prognoza cu 1,5 puncte procentuale, la 3%, deşi a afirmat că economia mondială ar trebui să evite o criză de stagflaţie în stilul anilor 1970. citiţi mai departe Rice a declarat că reducerea preconizată se datorează continuării războiului din Ucraina, preţurilor volatile ale materiilor prime, preţurilor foarte ridicate la alimente şi energie şi unei încetiniri mai severe decât se aştepta în economia chineză, precum şi creşterii ratelor dobânzilor într-o serie de economii avansate.

El nu a oferit detalii despre perspectivele Chinei. "Asistăm la această confluenţă de crize... combinaţia tuturor acestor lucruri care merg în aceeaşi direcţie de materializare a riscurilor de scădere", a spus el.

Inflație record în zona euro. A șaptea lună consecutivă de prețuri în creștere

Preţurile din zona euro au continuat să crească în luna mai, atingând un nivel record pentru a şaptea lună consecutiv.

Inflaţia din Germania (armonizată pentru a fi comparabilă cu cea din alte ţări din UE) a ajuns la 8,7% în luna mai, conform datelor preliminare de luni, depăşind semnificativ aşteptările analiştilor de 8% şi marcând o înclinaţie puternică faţă de 7,8% înregistrată în aprilie, notează CNBC.

Inflaţia franceză a depăşit, de asemenea, aşteptările în luna mai, ajungând la un nivel record de 5,8%, în creştere de la 5,4% în aprilie, în timp ce preţurile de consum armonizate din Spania au urcat cu 8,5% pe an în mai, depăşind aşteptările de 8,1%.

În întreaga zonă euro, creşterea anuală record a preţurilor de consum a fost determinată de creşterea vertiginoasă a costurilor cu energia, care a atins 39,2% (de la 37,5% în aprilie) şi de o creştere de 7,5% a preţurilor la alimente, alcool şi tutun (de la 6,3%).

Cu toate acestea, chiar şi fără preţurile la energie şi alimente, inflaţia a crescut de la 3,5% la 3,8%, a adăugat Eurostat.

Creşterea preţurilor a fost exacerbată în ultimele luni de războiul din Ucraina, în special în ceea ce priveşte costurile alimentelor şi ale energiei, în condiţiile în care exporturile sunt blocate, iar ţările din Occident se străduiesc să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.

Liderii UE au convenit luni târziu să interzică 90% din ţiţeiul rusesc până la sfârşitul anului, ceea ce a dus la creşterea preţurilor. Charles Michel, preşedintele Consiliului European, a declarat că această măsură va afecta imediat 75% din importurile de petrol rusesc.

Inflaţia, care rămâne persistent ridicată nu doar în Europa, ci şi în Marea Britanie, SUA şi nu numai, dă bătăi de cap băncilor centrale, care pun în balanţă şi riscul de recesiune.

La începutul acestei luni, preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că anticipează o majorare a ratei dobânzii la reuniunea băncii centrale din iulie.

"Pe baza perspectivelor actuale, este probabil să fim în măsură să ieşim din ratele negative ale dobânzilor până la sfârşitul celui de-al treilea trimestru", a scris ea într-o postare pe blog. "Dacă economia zonei euro s-ar supraîncălzi ca urmare a unui şoc pozitiv al cererii, ar avea sens ca ratele de politică monetară să fie majorate secvenţial peste rata neutră", notează Mediafax.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News