Luni, 20 aprilie, în Săptămâna Luminată la ortodocși, s-a petrecut un eveniment economic care va afecta omenirea mulți ani de acum încolo. Barilul de petrol, cel care se vindea cu 145 de dolari acum vreo 10 ani, cu 70 de dolari acum 2 luni, s-a vândut, în America, cu minus 37 de dolari, observă Bogdan Chirieac într-un editorial scris pentru DCNews. Chirieac analizează efectele crizei COVID și implicațiile acesteia pe plan global și în țara noastră. Iată editorialul scris de Bogdan Chirieac:
Luni, 20 aprilie, în Săptămâna Luminată la ortodocși, s-a petrecut un eveniment economic care va afecta omenirea mulți ani de acum încolo. Barilul de petrol, cel care se vindea cu 145 de dolari acum vreo 10 ani, cu 70 de dolari acum 2 luni, s-a vândut, în America, cu minus 37 de dolari. Cum adică minus? Adică te duceai să cumperi un milion de barili, primeai petrolul și mai primeai și 37 de milioane de dolari. Este ca și cum te-ai duce la stație, ai alimenta mașina și apoi te-ai duce la casă, nu ca să plătești tu, ci ca să-și dea niște bani benzinăria fiindcă le-ai scos combustibilul din tanc și l-ai băgat în rezervorul tău.
Motivul acestei aberații economice este acela că rezervoarele lumii, inclusiv tancurile petroliere de 500 de mii de tone fiecare, sunt pline la refuz. În același timp, marii producători de petrol nu pot opri peste noapte exploatările. Închiderea unui puț petrolier sau a unei platforme marine de foraj ajunge să coste zeci și sute de milioane de dolari. Cum petrolul nu e ca laptele, să-l poți arunca în ocean sau pe câmp în criză de supraproducție -normele de poluare sunt foarte dure în lumea occidentală - dai bani mulți celor care te scapă de el. Situația s-a înregistrat în America. În Europa, barilul de petrol este la un curs sustenabil de 25 de dolari, iar capacitățile de stocare sunt pline, dar nu până la refuz.
Unii ar putea să întrebe: ce e rău că a scăzut prețul petrolului? Abia că economiile, atunci când vor reporni, vor avea energie mai ieftină. Toate marile canale economice ale lumii consideră însă că este un semn îngrozitor al lumii corona. Prețul petrolului nu s-a prăbușit fiindcă s-au introdus mașinile electrice peste tot în lume, sau că tehnologiile au devenit atât de avansate încât eficiența chimizării petrolului s-a apropiat de 100%. Nu. Prăbușirea se datorează lumii corona. Peste un miliard de automobile în toată lumea au rămas pe loc. 95% dintre avioanele comerciale sunt la sol. În emisfera nordică este primăvară și nici măcar energia termică nu este necesară la valori mari. Bloomberg vorbește deja despre revolte, sărăcie și foamete. După corona se estimează că numărul celor aflați în foame cronică pe planetă va depăși 500 de milioane de oameni.
Lumea occidentală va trece, în următoarele 6 luni, prin transformări profunde. Marea Britanie a înregistrat 1 milion de șomeri într-o zi. America, mai mare - 8 milioane. Asta înseamnă că fabricile s-au închis, din taxe către stat angajații vor fi plătiți de către stat cu ajutoare de șomaj, cererea va scădea, fapt care va adânci prăpastia economică. Ieri a fost rândul petrolului să fie, practic, risipit. Mâine laptele, cerealele, carnea ar putea să fie aruncate pe câmpuri sau scufundate în mare - singura modalitate ca preţurile să nu ajungă zero. La fel ca în criza din ‘29-’33, în timp ce pe o parte a lumii se va muri literalmente de foame, de partea cealaltă, supraproducția combinată cu lipsa cererii sustenabile va face viața oamenilor un coșmar.
Prețurile acțiunilor s-au prăbușit încă de la începutul crizei. Prețurile imobiliarelor sunt, astăzi când vorbim, probabil la minus 50%. Nu știm exact, fiindcă nu se fac tranzacții. În România se va petrece același fenomen ca în 2008 când două camere în Drumul Taberei se vindeau în 2007 cu 120.000 de euro, iar în 2010 cu 40.000. Specialiștii în economie scriu șuvoaie de analize pe tot ce înseamnă media economică mondială. Se vorbește despre deflație, despre cea mai mare criză economică din istoria umanității. Este motivul pentru care guvernele, din America până în România, vorbesc despre repornirea economiilor, în ciuda avertismentele oficiale ale OMS care ne spune că pericolul e departe de a fi trecut.
Fiecare stat trebuie să-și facă propriile calcule, ca să afle cu exactitate când se atinge masa critică, cât mai pot oamenii să stea izolați în case fără să producă nimic şi, totuși, să aibă ce pune pe masă.
Petrolul, fiindcă am început cu el, nu înseamnă numai bani. Regiuni întregi ale planetei vor avea de suferit. Rusia își menține mare parte din puterea internațională cu banii din petrol și gaze, bani care s-au redus acum de vreo trei ori. Lumea arabă se ține cu bani mulți din petrol, aruncați în general peste conflicte fierbinți sau înghețate. În plan internațional, nimeni nu vrea să vadă o superputere nucleară precum Rusia sfâșiată de revolte provocate de foamete. Lucrul asta ar arunca în aer Occidentul. Știm asta de la destrămarea fostei URSS, atunci când omenirea a avut șansa unor lideri deasupra vremurilor, în așa fel încât instabilitatea fostului gigant comunist să nu se întindă precum coronavirusul în toată lumea. Acum e prea puțin probabil ca Vestul să nu se infecteze cu posibilele revolte cu degetul pe trăgaciul nuclear care ar putea izbucni în Rusia. Cât despre Lumea Arabă, imaginați-vă ce ar fi Arabia Saudită fără bani. Deodată, tot ce înseamnă lider sau miliție sau grupare, etichetată sau nu teroristă - toată lumea ar intra în conflict cu toată lumea. Europa, cu zeci de milioane de musulmani pe teritoriul său, nu ar face față unei situații explozive oriunde s-ar petrece în jurul său.
Culmea, China pare cea mai stabilă în acest haos. Cu o piață internă colosală, cu decizii politice directe, de tip comunist, dar cu o economie cu eficiența capitalismului, China poate continua dezvoltarea marilor orașe însumând 3-400 de milioane de locuitori, transferând mare parte a poverii asupra miliardului de oameni rămas în zonele rurale. O civilizație de 5.000 de ani, nesupusă principiilor democratice, va trece fără mari frământări prin cei câțiva ani de criză profundă. De altfel, și la criza din 2008 China a redus decalajele față de Occident, la vremea respectivă fiind și singura țară mare din lume care a continuat să aibă creștere economică.
S-a spus de la început că lumea se va schimba fundamental după Covid-19. Nu știam exact cum. Încep însă să se vadă primele semne. Problema este că lucrurile nu se vor desfășura în liniște. Rusia nu ar asista niciodată la propria dezmembrare, fără să evoce un război mare pentru a-și uni forțele interne împotriva unui dușman extern. Orientul Mijlociu va deveni un glob de foc al conflictelor locale. Probabil că Israelul ar duce greul într-o asemenea situație. De altfel, Ierusalimul a dat un exemplu extraordinar acum, prin alianța făcută între cei doi adversari politici ce păreau ireconciliabili: Benjamin Netanyahu și Benjamin Gantz. Este ca și cum, în România, și-ar fi dat mâna pentru a traversa criza Liviu Dragnea și Klaus Iohannis.
Textul acesta prezintă numai câteva fapte petrecute în ultimele ore ale acestei pandemii. Umbra neagră a petrolului riscă să provoace foamete, războaie și reașezări pe harta superputerilor lumii. Se va continua cu revolte și foamete. România nu poate evita apocalipsa, dar o poate face mai puțin ucigătoare, mai mult ca niciodată în istoria sa, mai mult ca în 1918 sau ca în 1989.
România are nevoie de consens. Israelul ar putea fi un exemplu de urmat. Nu se pune problema de a salva salariile bugetarilor sau pensiile speciale, sau investițiile, oricum inexistente, din infrastructură. Pur și simplu, alegerile locale și parlamentare trebuie amânate pe anul viitor, când Covid-19 ar putea să aibă dacă nu vaccin, măcar un tratament eficace. Fără campanie electorală un an și jumătate, tot ce înseamnă partid politic responsabil în România ar trebui să stea la masă pentru îndeplinirea unor necesități fundamentale. Nu se pune problema să mai asiguri pentru două milioane de români concedii în străinătate. Este nevoie, pentru o perioadă, doar de lucruri simple: hrană decentă pentru fiecare familie din România, o asistență medicală satisfăcătoare (în România se moare în continuare de infarct sau de cancer, iar tratamentele sunt la fel de costisitoare), continuarea educației pentru tineri cu orice sacrificiu și, după cum vedem - absolut necesar, asigurarea securității fizice pentru cetățenii României. De la președintele Iohannis în jos trebuie să ne asigurăm că românilor nu li se va da în cap pe stradă pentru o bucată de pâine și nici că oameni bolnavi de orice altceva decât covid, vor muri cu zile pe stradă, în casele lor, fără ajutor medical.
Normal ar fi ca președintele Iohannis să fie primul care să propună atât amânarea alegerilor, cât și un consens național real. Dacă domnia sa nu o va face, atunci Marcel Ciolacu, liderul opoziției, urmat de toți ceilalți lideri politici responsabili, ar trebui să propună acest lucru. Trebuie ieșit cât se poate de repede din tot ceea ce înseamnă bruiaj informațional. Da, moneda națională se va deprecia, da, mulți oameni vor rămâne fără case, da, luptele din periferii cu poliția se vor radicaliza. Conducerea țării este obligată, pentru a evita o implozie, să satisfacă necesitățile de bază ale națiunii noastre. Mult mai curând decât s-a așteptat oricine, vom ajunge în poziția în care asigurarea acestor necesități va fi cel mai mare succes posibil al unor lideri politici, în situația dată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News