Procesul fostului preşedinte armean Robert Kocearian, acuzat de lovitură de stat care a dus la manifestaţii soldate cu victime în 2008, a început luni, un dosar denunţat de el ca fiind orchestrat politic de noile autorităţi ale acestei ţări din Caucazul de Sud, informează France Presse.
Venit la putere în urma unei mişcări populare de amploare, actualul premier Nikol Pashinyan a lansat o cruciadă totală împotriva corupţiei în rândul elitelor precedente. Numeroase dosare vizează anturajul lui Robert Kocearian (64 de ani), care a condus fosta republică sovietică între 1998 şi 2008. Considerat un prorus pe când se afla la putere, fostul preşedinte se confruntă cu mai multe capete de acuzare, dintre care cel mai grav este 'răsturnarea ordinii constituţionale', adică lovitură de stat, pentru că, potrivit acuzaţiei, a trucat alegerile prezidenţiale din 2008 în favoarea aliatului şi succesorului său desemnat, Serzh Sargsyan.
Procesul său ar putea să dureze luni de zile sau chiar ani, în contextul numărului mare de martori aşteptaţi să depună depoziţie. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă până la 15 ani de închisoare. Zeci de susţinători ai fostului preşedinte s-au adunat în faţa tribunalului din Erevan, unde procesul său a început la 10:00 GMT, agitând pancarte pe care se putea citi: 'Kocearian, prizonier politic!' sau 'Vendetă politică!'. Îmbrăcat într-un costum gri, Robert Kocearian a zâmbit mulţimii, care a scandat 'Libertate' la sosirea sa la tribunal.
Avocatul său, Haik Aloumian, a declarat pentru AFP că prioritatea sa este să obţină eliberarea clientului său, arestat în iulie 2018, apoi pus în libertate pentru scurt timp, după care a fost plasat în arest preventiv în decembrie. 'Autorităţile armene actuale m-au declarat vinovat şi sistemul judiciar le serveşte', subliniază Kocearian într-un e-mail trimis AFP transmis din închisoare prin intermediul purtătorilor săi de cuvânt. După alegerile din 2008, confruntări violente au avut loc între poliţia antirevoltă şi susţinătorii opoziţiei învinse, care au denunţat fraude la urne. Opt manifestanţi şi doi agenţi de poliţie au fost ucişi atunci.
În pofida acestor violenţe, Serzh Sargsyan a rămas la conducerea Armeniei până în aprilie 2018, când a fost forţat să demisioneze după mai multe săptămâni de manifestaţii organizate de Nikol Pashinyan, în prezent prim-ministru. În 2009, Pashinyan fusese condamnat la şapte ani de închisoare pentru organizarea manifestaţiilor opoziţiei după alegerile prezidenţiale din 2008, dar a fost eliberat ca urmare a unei amnistii în 2011.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News