Fostul procuror ÎCCJ Angela Nicolae, arestată după ce i-a atacat pe Laura Codruța Kovesi și Daniel Morar
Fostul procuror al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Angela Nicolae, va fi rearestată. Procurorii DNA au cerut-o. Au motivat că fostul procuror al ÎCCJ și-a exprimat părerile în public, prin scrisori, despre Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, și Daniel Morar, procurorul general al României.
Angela Nicolae era sub control judiciar, după ce fusese acuzată de luare de mită în dosarul "Mafia cărnii".
Fostul procuror al ÎCCJ a transmis mai multe scrisori, ce, acum, au fost baza arestării sale.
VEZI aici scrisorile:
Fost procuror, despre dedesubturile relației PICCJ-DNA: Kovesi îl certa pe Nițu ca pe un școlar
Fost procuror-șef în Parchetul General, scrisoare lui Voiculescu: Sistemul băsist vă execută
Scrisoarea deschisă a unei PROCUROARE. Rupe tăcerea după șapte luni de AREST
Angela Nicolae fusese arestată preventiv timp de șapte luni, fiind acuzată de trei infracțiuni de trafic de influență, două în formă continuată. Măsura arestării preventive a fost înlocuită în luna mai a anului curent cu arestarea la domiciliu.
Iată comunicatul DNA:
"Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au solicitat în temeiul dispoziţiilor art.242 alin.3 raportat la art.202 alin.3 în considerarea dispoziţiilor art. 215 alin.7 din CPP. Înlocuirea măsurii controlului judiciar dispus la data de 20 iunie 2014 faţă de inculpata NICOLAE EUGENIA ANGELA. (...)
Nicolae Eugenia Angela, la câteva zile după ce a beneficiat de punerea în libertate, succesiv, prin înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu (27.05.2014), apoi cu controlul judiciar (20.06.2014) tocmai în considerarea situaţiei sale personale, de familie, în considerarea cererii sale de a se îngriji de sănătatea fiilor săi şi pentru a-şi pregăti apărarea, în loc să respecte obligaţiile impuse de instanţa supremă de fond şi să aibă o conduită procesuală demnă, să-şi pregătească apărarea, aşa cum a motivat fiecare cerere pe care a formulat-o pentru judecarea sa în libertate, s-a plasat, începând cu 15.06.2014, în spaţiul public virtual şi, într-un mod agresiv ca limbaj scris, şi-a făcut apărări, a invocat excepţii şi cereri în acest cadru pe care şi l-a ales, altul decât cel legal procesual.
Astfel, spaţiul public virtual a fost ales de către inculpată drept cadru procesual pentru prezentarea aşa ziselor probe, ridicarea excepţiilor şi pentru consemnarea declaraţiilor, pretextând în mod fals, chiar în cuprinsul scrisorilor deschise, că nu a avut posibilitatea reală să-şi formuleze apărări şi să-şi administreze probe în proces.
(...) Prin cinci aşa numite scrisori deschide (din data de 2.07.2014, 29.07.2014, 6.08.2014 – două scrisori, 22.08.2014) a urmărit să traseze o linie de demarcaţie între infracţiunile reale pentru care este judecată şi pentru care există indicii rezonabile puternice, rezultate din probele administrate până în această fază a judecăţii şi motivaţiile personale transmise în spaţiului public. Prin adevărate declaraţii de caz, cereri, excepţii, solicitări de probe, acuzaţii că procurorul şi instanţa de fond au împiedicat administrarea probelor, inculpata a demarat apărări, susţineri, acuzaţii, aflate într-o neconcordanţă totală cu probele cauzei şi în afara cadrului procesual, urmărind să provoace o preluare spontană generatoare de percepţii false asupra elementelor esenţiale ale cauzei.
Sub acest aspect, precizăm că nu avem în vedere afirmaţiile emise în spaţiul public,cu acelaşi prilej al scrisorilor deschise menţionate, prin care inculpata a promovat injuria şi am făcut abstracţie de ansamblul denigrărilor, apte a aduce atingere dreptului la imagine a magistraţilor vizaţi, chiar dacă prin natura şi impactul lor asupra opiniei publice, urmăresc discreditarea. Am limitat analiza şi argumentele strict dispoziţiilor art.242 alin.3 teza a I a (care nu pune probleme de interpretare) şi teza a II-a (împrejurările concrete ale cauzei şi conduita procesuală a inculpatului).De aceea, analiza şi argumentele s-au limitat strict la conduita inculpatei prin raportare la cererile, excepţiile, declaraţiile privind dosarul în care este inculpată şi concluzionăm, pentru toate cele dezvoltate supra că se impune înlocuirea măsurii controlului judiciar dispusă la data de 20.06.2014 cu măsura arestului preventiv.
Arătăm sub acest aspect că, practic, inculpata s-a situat, în mod voluntar, în poziţia în care în faţa instanţei a uzat de dreptul la tăcere, pentru a nu se incrimina (evident şi-a exercitat un drept prevăzute de lege), a solicitat timp pentru pregătirea apărării, care i-a fost acordat de două ori, în cele şase termene ale cauzei, şi a solicitat să fie luată o măsură preventivă mai uşoară, care să-i ofere o posibilitate eficientă de administrare a probatoriului, pregătire a apărării şi îngrijire a băieţilor bolnavi, dar în realitate, din analiza cronologică a atitudinii sale rezultă că aceste motive au a fost doar un pretext, deoarece întreaga poziţie procesuală, bazată pe afirmaţii nereale a realizat-o în spaţiul public virtual şi nu în cel procesual.(...)".
Propunerea de arestare preventivă a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, și admisă în 4 septembrie 2014.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
