Europarlamentarul Carmen Avram a vorbit la DC News TV despre modul în care statul român, la presiuni ale unor organizații sau din cauza unor interese ale politicienilor, desemnează în mod deficitar ariile naturale protejate, acest lucru având efecte dezastruoase la nivelul industriei.
Întrebată dacă nu cumva e o factură logică faptul că, pe de o parte ni se spune ca trebuie să protejăm pădurile, însă nu ni se oferă și bani pentru asta, Carmen Avram a dezvăluit, în exclusivitate pentru DC News, că:
„Da, e o fractură de logică, aveți dreptate. A fost sesizată și în Consiliu, dar și în Parlament și e marea provocare a acestui dosar... trebuie găsit un echilibru între funcțiile de mediu, sociale și economice ale pădurilor, pentru că extremele nu vor duce nicăieri.”
„Găsirea acestui echilibru e cu atât mai importantă pentru România dacă ne gândim la industria mobilei, care este unul dintre puținele sectoare din economia românească unde țara noastră are un excedent comercial, are exporturi de 2,4 miliarde de euro și importuri de peste 900 de milioane de euro la nivelul anului 2020. Iar în spatele acestor cifre se află business-uri românești, angajați, locuri de muncă, taxe, impozite, pe scurt- prosperitate economică. Să distrugi un astfel de sector ar fi dureros.”
„Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem că în România s-au făcut greșeli în domeniul conservării pădurilor. În 2000 a început (fenomenul), iar de atunci și până astăzi s-au declarat haotic: fără studii, fără analize, fără consultări publice reale, anumite arii naturale protejate. Acest lucru s-a întâmplat fie în baza unor interese meschine, fie la presiunea unor asociații și organizații. În anumite situații nu se cunosc motivele pentru care într-o anumită zonă s-a constituit arie naturală protejată. În alte situații există o neconcordanță a obiectivelor care trebuie protejate, despre orice ar fi vorba... un habitat, o cascadă, un lac, o anumită specie, păduri.”
„Deci însăși limitele acelor arii naturale protejate nu corespund cu realitatea. Adică ori o specie de animal se găsește pe o suprafață mult mai mică decât aria protejată desemnată, uneori aria protejată desemnată este de zeci sau sute de ori mai mare decât realitatea din teren, ori, la extrema cealaltă, fix suprafețele care trebuie protejate se află în afara ariei protejate. S-a întâmplat asta și în alte zone... la pescuit, vorbeam într-un alt episod DC News, cum s-a făcut o arie protejată din pix, cu linii drepte, în Marea Neagră. N-a întrebat nimeni dacă e bine așa, n-au fost consultați pescarii și s-a ajuns la o aberație în care zone de pescuit au fost restrânse și atunci industria noastră s-a blocat.”
„În plus, se mai întâmplă o anomalie, și anume că există o tendință de acaparare în ceea ce privește avizarea activității în arii protejate, de către anumite organizații. Aceste organizații, se spune, ar fi condiționat avizarea unei activități de vânătoare într-o arie protejată, de primirea unor anumite foloase din partea solicitantului. Sunt elemente de care presa s-a ocupat și sper să se ocupe în continuare pentru că eu înțeleg și toți înțelegem necesitatea acestor arii de protecție. Însă, în același timp, nu trebuie să exagerăm și nu trebuie să mergem într-o direcție în care facem mai mult rău decât bine.”
„Deci e nevoie să privim pragmatic pădurile noastre, să ne evaluăm potențialul și să găsim echilibrul nostru pe care apoi să îl impunem Comisiei Europene. Deci direcția e inversă: va trebui mai întâi noi să găsim un echilibru și apoi să convingem Comisia că acest echilibru care este obținut pe baza unor date reale și analize substanțiale la sol. Acest echilibru trebuie să vizeze și obiectivele de mediu pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească, dar și dezvoltarea economică a sectorului forestier și eliminarea fenomenului tăierilor ilegale, care e de fapt o gaură neagră în bugetul de stat.”
„Spun că trebuie să ne impunem la nivelul Comisiei Europene pentru că noi suntem singurii care putem face acest lucru. Uniunea Europeană nu are competențe asupra pădurilor, acest domeniu fiind în subsidiaritatea statului membru și poate ar fi cazul ca măcar acum, în ceasul al 12-lea să dăm dovadă de maturitate și responsabilitate în privința acestei resurse imense. Sunt șase milioane de hectare de păduri, adică aproape 30% din suprafața țării. Cu celelalte resurse naturale am cam terminat, deci nu ne mai ocupă mintea altceva, e cazul să ne ocupăm de păduri.”
Pentru a rămâne la curent cu activitatea europarlamentarului Carmen Avram, urmărește www.carmenavram.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu