Fragilitatea vârstnicului este cea mai mare provocare pentru societatea europeană. Criza bătrânilor care nu se pot îngriji singuri, din cauza declinului fizic și psihic accentuat, a devenit prioritate pentru serviciile de sănătate publică. Acest sindrom este o nouă definiție a unei boli grave. Cu simptomele sale se luptă nu doar bătrânii, ci și persoanele care au grijă de ei, acestea încercând să le frâneze "îmbolnăvirea de bătrânețe".
Ica U., o femeie care de cinci ani îngrijește bătrâni, a explica pentru DC News cum se manifestă acest sindrom și ce face pentru ca oamenii să cunoască cât mai puțin ceea ce se cheamă declinul funcțional, fizic și mental.
"Cu un batrân de care ai grijă, esențial este să te comporți cât se poate de normal, să nu-l faci să se simtă o povară, să vadă în comportarea ta că bătrânețea este doar o etapă a vieții ca oricare alta, că boala face parte din viață... adică să nu se simtă nicidecum inutil sau marginalizat. Îi vorbești despre orice, îl asculți. Atunci când încep să apară simptome certe ale bătrâneții (uitare, incontinență, scaun involuntar) trebuie să te comporți firesc și să îl liniștești când face din asta o dramă, îi explici că se poate întâmpla oricui...", a spus Ica U., pentru DC News.
Întrebată ce a făcut pentru a evita ca un bătrân de care a avut grijă să cadă în depresie, ea ne-a spus: "Încerc să-l conectez la viața reală, să ne plimbăm, îl întreb ce muzică, film sau program tv vrea să vadă. Comentăm știri-inclusiv politică deoarece am constatat că persoanele în vârstă au o apetență crescută pentru politică! E nevoie ca mintea să-i fie ocupată cu lucruri plăcute, dar depresia este o boală foarte parșivă și lovește oricum! Important este să te ții departe cât de mult se poate... s-o „păcălești" cât mai mult în timpul unei zile! E o luptă foarte grea și te bucuri când învingi și o oră! De asemenea, bătrânilor le plac mult jocurile de societate: cărți, „Nu te supăra frate".
Una dintre cele mai grave boli
Ica U. ne-a mai zis că demența este una dintre cele mai grave boli pe care a întâlnit-o în rândul bătrânilor.
"Am avut pacienți care erau perfect sănătoși clinic, dar mental... incredibil de rău! Dar mai greu este cu cei care au bolile acestea -demență și Althzeimer- în fază incipientă pentru că neștiind despre ce e vorba, ai așteptări și ești surprins că uită ce le-ai spus cu 5-10 minute înainte, că încep să nu mai recunoască persoane pe care le cunoșteau... din persoane plăcute devin irascibili, fac atacuri de panică fără motiv... Cu persoanele ale căror diagnostic îl cunoști este mult mai simplu, deoarece consultându-te cu medicul, în linii mari, cam știi ce să faci. Oricum, tu îl cunoști cel mai bine pe cel pe care îl îngrijești, mai bine decât medicul sau familia. Sunt bătrâni care suferă foarte mult din cauza lipsei celor din familie. Trebuie să îi scuzi mereu, să îi spui că vor veni, că sunt ocupați...", a mai mărturisit Ica U.
"După cinci ani de muncă, pot spune că fiecare pacient pe care l-am avut a fost... "unicat"! Cu fiecare pacient trebuie să te comporți altfel, să te pliezi pe caracterul lui, dar să nu îl lași să te priveze de respectul ce ți se cuvine pentru că nu e bine nici pentru pacient, nici pentru tine. Trebuie să-i explici tot timpul că tu ești acolo pentru a-l ajuta, dar, la rândul tău, pentru a-ți face treaba cum se cuvine, ai și tu nevoie de hrană, de odihnă, de înțelegere și respect! Dacă pacientul nu te respectă, nu vei putea avea nici un fel de reușită în munca ta pentru că nu va accepta nimic din ceea ce vrei să faci spre binele lui! Îți trebuie măcar două săptămâni să începi să cunoști pacientul...", a conchis Ica U.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu