Fragment exclusiv din romanul DezOnoare, o poveste despre supraviețuire și realitatea dură în care trăiesc unele femei din ziua de azi

Migrând de la adâncurile Pakistanului rural, afectat de sărăcie și fervoare religioasă, la străzile periculoase ale supraaglomeratului Lahore, DezOnoare este o poveste despre familie, despre spiritul de neînfrânt al iubirii în multe dintre formele sale... o poveste despre curaj și reziliență, atunci când totul pare pierdut, și despre focul nestins care luminează lupta unei tinere femei pentru schimbare.

O tânără sfidează convențiile într-un mic sat din Pakistan, cu rezultate devastatoare pentru ea și familia ei. DezOnoare este un roman uimitor, incredibil de frumos, despre curaj, familie și sensul iubirii, atunci când totul pare pierdut.

În micul sat pakistanez al Abidei, în vârstă de șaisprezece ani, există reguli străvechi după care femeile trăiesc, care au în centru onoarea familiei. Însă spiritul adolescentei este sfidător, iar ea tânjește să își facă un cămin cu bărbatul pe care îl iubește.  Când se întâmplă neimaginabilul, Abida se confruntă cu aceeași soartă ca alte fete tinere care au ales alianțe inacceptabile - moartea sigură și publică. Cuprinsă de o hotărâre feroce de a se opune la tot ceea ce știe că este greșit în societatea în care s-a născut, și ajutată de tatăl său devotat, Jamil, care își pune propria viață în pericol pentru a o ajuta, ea scapă la Lahore și apoi dispare. 

Tatăl său devotat, Jamil, pleacă la Lahore în căutarea Abidei - un oraș în care prejudecățile care domină satul lor iau o formă nouă și înfricoșătoare - iar tatăl și fiica ajung să fie prinși într-o lume din care s-ar putea să nu mai poată evada. 

Awais Khan este scriitor, editor și locuiește în Lahore. Absolvent al Universității din Western Ontario și al Universității Durham, a studiat Creative Writing la Faber Academy din Londra.

„Îi sunt atât de recunoscător lui Bogdan Hrib de la Tritonic Books pentru publicarea cărții DezOnoare. Am avut privilegiul de a-l întâlni la Târgul de Carte de la Londra în 2022 și, încă de la început, a fost extrem de pasionat de carte. Îmi place modul în care a publicat-o în România, cu fast și stil. Este o bucurie să știu că atât de mulți oameni din România citesc cartea și descoperă lucruri despre Pakistan. Literatura poate fi educativă, dar poate fi și transformatoare, iar din recenziile pe care le primesc de la cititorii din România, pot să observ că DezOnoare le-a schimbat semnificativ percepția despre Pakistan și i-a făcut să fie mai conștienți de ceea ce se întâmplă în alte părți ale lumii. Rămâne cea mai profundă dorință a mea să pot vizita România în 2024 pentru a întâlni cititorii mei minunați.”, a spus Awais Khan.

“Un roman greu de digerat, cu adevăruri greu de acceptat în secolul XXI, un roman scris cu un deosebit simț al detaliilor, care ascunde o documentare extrem de atentă și adâncă. Awais Khan spune o poveste adevărată despre onoarea înțeleasă într-un sens imposibil de cuprins, dar o poveste despre iubire, prietenie și speranță, pentru că, în cele din urmă, ele salvează umanitatea.”, Bogdan Hrib, scriitor.

Awais Khan a fost premiat pentru lucrări mult apreciate de critici, precum In the Company of Strangers și DezOnoare. Drepturile audio pentru In the Company of Stranger au fost achiziționate de Isis Audio și publicate în 2021, iar drepturile de film/TV au fost achiziționate de către Pikchur TV, iar filmările urmează să înceapă în 2024. Este directorul fondator al The Writing Institute și a susținut prelegeri despre scriere creativă la Universitatea Oxford, Universitatea Durham, Universitatea Americană din Dubai, Universitatea Canadiană din Dubai, Colegiul Kinnaird etc. Autorul face parte din juriul premiilor Gwyl Crime Cymru Novel Prize și Cheshire Novel Prize și a fost pe lista lungă pentru Short Story Dagger în 2022.

Fragment –

Dispoziția veselă i se evaporă în momentul în care-și deschise magazinul. Satul vuia de la vestea unei karo kari – o ucidere în numele onoarei. Lui Jamil i se frânse inima de durere după ce proprietarul magazinului vecin, Naeem, îi povesti evenimentele din ziua precedentă. Închise ochii când află că însuși fratele fusese cel care-și împinsese sora în râu. Și pentru ce? Pentru ceva care nici măcar nu era vina fetei. Totul în numele onoarei. Se minună în sinea sa că totuși contribuția bărbatului la situația disperată a femeii fusese trecută complet sub tăcere.

— I-au legat mâinile și au azvârlit-o în apă ca pe un sac cu gunoaie, continuă Naeem, a cărui buză de jos tremura, lucru pe care Jamil îl interpretă ca pe un semn de tulburare, însă apoi Naeem scoase un râset puternic. Micuța gushti[1]! Credea că poate să scape basma curată. Să-i dea naștere odraslei lui Satan. Nemăritată. Să dea un exemplu prost pentru alte fete. O adevărată ușurare c-a intervenit pir sahab.

Jamil își ascuțea cuțitul. Își săltă brusc capul și lăsă cuțitul jos.

— Pir sahab e responsabil?

Naeem rânji.

— Păi, normal. Dacă nu era el, satul ăsta ar fi căzut de mult pradă ideilor malefice ale orașului. Suntem norocoși că-l avem pe el pe post de conducător al jirga[2]. Cine altcineva ar fi avut curaj pentru o asemenea faptă?

— Ce-au făcut cu copilul? întrebă Jamil încet, fără să vrea însă să audă răspunsul.

— Au înecat-o într-o găleată cu lapte. Ce altceva? Exact ce merita.

Jamil închise ochii.

Doar un bebeluș. Lucru deloc neobișnuit, iar karo kari-urile aveau loc mai des decât erau dispuși să recunoască sătenii.

Chipul mamei sale îi plutea acum în fața ochilor și își aminti de ea pe când se uita mereu peste umăr după verii care voiau s-o ucidă. Clătină din cap și deschise ochii la loc. Nu se putea gândi la ea cu Naeem de față. Orice emoție arătată pentru fata moartă îi putea distruge reputația pentru totdeauna. Zvonurile aveau să circule cu repeziciune la cei din jirga și apoi la Sadiq, însuși Pirul.

— Ești sigur că pir Sadiq s-a aflat în spatele uciderii fetei?

— Nu-i spune așa! îl repezi Naeem. N-a fost o simplă ucidere. În plus, îi poți găsi vină unui frate pentru c-a încercat să apere onoarea propriei familii? Orice bărbat are dreptul să se însoare cu o femeie castă aleasă de el și să-și crească apoi copiii dându-le un nume de familie curat. Dacă sora lui a fost atât de tâmpită încât să rămână însărcinată înainte de căsătorie, atunci a meritat să moară. Unele femei nu sunt cu nimic mai breze decât niște animale atunci când sunt copleșite de poftă, ascultă la mine!

— Și bărbații-s la fel, contracară Jamil.

— Bărbații au voie să fie orice-și doresc. Așa au stat lucrurile și așa vor sta mereu.

— Și acest drept nu este valabil și pentru femei?

Cuvintele îi ieșiră pe gură înainte să apuce să le oprească.

Spre surprinderea sa, Naeem râse, ochii încrețindu-i-se la colțuri în sute de riduri.

— Jamil bhai[3], ce glumă bună! Închipuie-ți cum ar fi ca femeile din acest sat să fie libere să aleagă! Lucrurile nu sunt destul de rele în orașe, de vrei să fie întinate și satele noastre odată cu ele? Ar fi haos, Jamil bhai, haos!

Răpăi cu degetele în placa de lemn pe care Jamil își ținea cuțitele.

— Avem noroc că jirga de aici ia onoarea în serios.

— Onoarea.

Lui Jamil nu-i plăcea felul în care cuvântul i se rostogolea pe limbă.

— Ce chestie alunecoasă!

— Fără ea, am fi pierduți

— Firește, Naeem bhai.

Jamil lăsă jos cuțitul pe care-l ascuțea. Mâinile îi tremurau și inima îi bubuia de parcă ar fi alergat kilometri întregi. De ce, cugetă el, trebuia să-i pese atât de mult pentru fata care fusese înecată?

Răspunsul îl descoperi câteva ore mai târziu, pe când închidea magazinul. Pentru că biata fată ar fi putut fi foarte bine și Abida a lui.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News