Grecia și Franța vin cu nou măsuri de plafonare și susținere, în interesul cetățeanului, mai ales a celui vulnerabil.
Guvernul francez anunță noi măsuri în fața crizei energiei. Ministrul Tranziţiei Energetice din Franţa, Agnes Pannier-Runacher, a anunţat astăzi că Executivul lucrează la un nou plafon pentru creşterea preţului electricităţii pentru toţi consumatorii, în 2023, dar nu a dat indicii despre noul prag, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.
”Guvernul şi-a asumat responsabilităţi pentru a atenua creşterea preţurilor la energia electrică şi fără mecanismul pe care l-am pus în mişcare creşterea nu ar fi fost de 4% ci de 40% (în 2022). Iniţiativa noastră va fi la fel anul viitor”, a spus ea într-un interviu pentru postul de radio RTL.
Pannier-Runacher a afirmat că în următoarele zile vor fi noutăţi în legătură cu noul plafon şi a subliniat că această măsură va fi stabilită împreună cu ministrul Economiei, Bruno Le Maire, şi cu prim-ministrul Elisabeth Borne.
Ea a semnalat, totodată, că această limitare a preţurilor va fi compensată de noi venituri pentru a menţine obiectivul de deficit pentru 2023 de 5% din PIB.
De asemenea, a vorbit despre cele aproape jumătate din totalul de 56 de reactoare nucleare din Franţa care în prezent nu funcţionează din motive de mentenanţă şi şi-a exprimat încrederea că majoritatea vor redeveni operaţionale pentru a nu lipsi energia electrică în iarnă ce vine.
”În fiecare săptămână de întâlnim cu cei de la EDF (compania care operează centralele nucleare) pentru a afla dacă s-au înregistrat avansuri”, a precizat ministrul.
În plan european, Pannier-Runacher a menţionat că Executivul comunitar lucrează pentru a prezenta statelor membre propuneri, printre care figurează un impozit pentru companiile energetice şi un plafon pentru preţul gazelor.
”Suntem în favoarea propunerii de a cere producătorilor o contribuţie pentru că, pentru majoritatea, costurile de producţie practic nu au variat, dar preţul la care vând da, a explodat”, a spus ministrul, fără a intra în detalii despre modul în care ar putea fi aplicată această taxă.
Sâmbătă, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunţat 21 de măsuri pentru a veni în ajutorul familiilor care suportă din greu o inflaţie galopantă şi pentru a promova creşterea economică, notează AFP.
În discursul său anual de politică economică, susţinut la cea de-a 86-a ediţie a Târgului Internaţional de la Salonic (TIF), cel mai mare eveniment de acest gen din Grecia, Kyriakos Mitsotakis a promis că va acorda 250 de euro în decembrie celor 2,3 milioane de compatrioţi ai săi aflaţi într-o situaţie precară şi că va creşte alocaţia de locuinţă pentru studenţi de la 1.000 la 1.500 euro.
El a mai promis că va majora subvenţia pentru combustibil pentru încălzire la 300 de milioane de euro, prin lărgirea criteriilor de obţinere a acesteia cu scopul să beneficieze 1,3 milioane de gospodării suplimentare, precum şi crearea unui dispozitiv special de reducere a costului uleiului de încălzire. O subvenţie de urgenţă de aproximativ 140 de milioane de euro va fi plătită şi fermierilor, scrie Agerpres.
"Luăm o serie de măsuri permanente, care vor intra în vigoare în ianuarie. În acest fel, este introdusă o plasă de siguranţă pentru societate şi se pun bazele unui viitor mai bun", a spus şeful guvernului de la Atena.
Aproximativ opt miliarde de euro ar urma deja să fie cheltuite pentru reducerea facturilor la electricitate de anul trecut în Grecia.
Kyriakos Mitsotakis a mai promis o creştere a pensiilor şi a salariului minim, precum şi reducerea TVA-ului în anumite sectoare, ceea ce aduce costul total al acestui nou pachet de ajutoare la 5,5 miliarde de euro.
Creşterile de preţ legate de energie au provocat cea mai mare inflaţie în Grecia din ultimele trei decenii.
Acesta a rămas în două cifre pentru a cincea lună consecutiv, situându-se la 11,4% în august faţă de 11,6% în iulie, potrivit datelor furnizate vineri de Autoritatea elenă de statistică (ELSTAT).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu