Franţa va plafona la 15% creşterile de preţuri la energie şi gaze, în 2023, a anunţat premierul Elisabeth Borne, pentru a atenua povara asupra consumatorilor a celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, transmite Reuters.
Decizia va costa statul 16 miliarde de euro (16 miliarde de dolari) şi va preveni dublarea facturilor gospodăriilor. De asemenea, persoanele vulnerabile vor fi sprijinite în continuare, aproximativ 12 milioane de gospodării urmând să beneficieze de un cec de până la 200 euro.
Noua plafonare a preţului gazului va intra în vigoare din ianuarie, iar pentru electricitate în februarie, a explicat Borne.
Miercuri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat că UE va propune măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică care au costuri scăzute şi va forţa companiile care vând combustibili fosili să împartă profiturile pe care le fac de pe urma creşterii preţurilor energie. Măsurile au urma să genereze peste 140 miliarde de euro.
Deja Franţa a cheltuit miliarde de euro pe măsuri care să atenueze impactul creşterii preţurilor energiei pe piaţă.
Având cel mai mare număr de reactoare nucleare după Statele Unite, Franţa este mai puţin expusă decât ţările vecine la reducerea livrărilor de gaze ruseşti.
Operatorul de reţea RTE a apreciat: "Faţă de alte state europene, Franţa ar trebui structural să fie într-o poziţia mai puţin dificilă".
Două ONG-uri internaționale le-au cerut procurorilor francezi și reprezentanților ONU să investigheze implicarea statului francez în Egipt, pentru comiterea de crime împotriva umanității într-o operațiune militară secretă la granița dintre Egipt și Libia.
Informații din 2021 au indicat modul în care ofițerii francezi s-au plâns că li se cere să faciliteze atacurile aeriene egiptene, cu numele de cod Operațiunea Sirli, la granița dintre Egipt și Libia, chiar dacă scopul inițial de combatere a terorismului a fost subminat de armata egipteană pentru a elimina vehicule care conțineau nimic mai mult decât contrabandă. Se estimează că zeci de persoane au fost ucise sau rănite.
”Plângerea a fost depusă luni la procuratura națională anti-teroristă din Franța, în numele ONG-urilor din SUA, Egyptians Abroad for Democracy și Codepink”, a declarat avocatul Haydee Dijkstal pentru The Guardian.
ONG-urile doresc ca justiția franceză să investigheze complicitatea oficialilor francezi la comiterea de crime împotriva civililor, oferind asistență autorităților egiptene prin informații, supraveghere aeriană și informații. Plângerea susține că ”atacurile direcționate care au dus la uciderea și rănirea sistematică a civililor suspectați de contrabandă și care nu au legătură cu terorismul în deșertul egiptean occidental, constituie crime împotriva umanității”.
De asemenea, ONG-urile au transmis chestiunea celor trei raportori speciali ai ONU pentru ”a lua măsuri pentru a obține informații suplimentare despre atacurile vizate, inclusiv printr-o vizită în Egipt”.
Operațiunea Sirli a fost o misiune de informații secretă, lansată de Franța în februarie 2016 pentru a securiza granița de 1.200 km a Egiptului cu Libia și pentru a preveni orice eventuală amenințare teroristă.
Acordul inițial, care a fost important pentru eforturile Franței de a consolida relațiile cu partenerul său de securitate Egiptul, a fost semnat de ministrul francez al Apărării de atunci, Jean-Yves Le Drian.
Potrivit documentelor confidențiale de apărare divulgate de Direcția de Informații Militare (DRM) franceză în 2021, forțele egiptene au schimbat misiunea inițială, astfel încât sute de vehicule au fost vizate de atacuri aeriene provocând nenumărate morți și răniți.
Dezvăluirea inițială a documentelor a dus la o anchetă a Guvernului francez, dar ancheta internă s-a transformat într-o examinare a sursei scurgerii de informații și nu a ceea ce a dezvăluit în sine scurgerea. O încercare a deputaților de stânga din cadrul Adunării Naționale de a lansa o anchetă a politicienilor a căzut.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu