Franța vrea ”o Europă cu o singură politică spaţială” unită ”în faţa ambiţiilor chineze şi a ambiţiilor americane”

”Aventura spaţială este o aventură spaţială europeană. Trebuie să fim solidari, trebuie să fim uniţi", a spus oficialul la conferinţa ministerială a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) de la Paris. "Să fie concurenţă, să se caute cea mai bună tehnologie, foarte bine, să existe cerinţe de rentabilitate financiară, foarte bine, să fim foarte exigenţi pe plan comercial (...) foarte bine, dar la finalul acestor discuţii trebuie să existe o singură Europă, o singură politică spaţială şi o unitate fără fisuri în faţa ambiţiilor chineze şi a ambiţiilor americane", a insistat el, potrivit Agerpres.

Le Maire a arătat că "există un preţ pentru independenţă. Dacă vrem să fim independenţi, trebuie să punem bani pe masă", a arătat ministrul francez, reamintind că ţara sa alocă cei mai mulţi bani din Europa pentru proiectele spaţiale.

Reprezentanţii celor 22 de state membre ale ESA se întâlnesc marţi şi miercuri pentru a decide bugetul agenţiei pe următorii trei ani. Directorul general al ESA a cerut un total de 18,5 miliarde de euro pe perioada 2023-2025, adică o creştere de peste 25% faţă de intervalul similar precedent.

Investiţiile, care sunt la latitudinea fiecărei ţări, sunt direcţionate în special către observarea Terrei, care permite măsurarea efectelor modificării climei; pentru aceste activităţi se solicită trei miliarde de euro; către transportul spaţial, în special racheta de lansare Ariane, care necesită 3,3 miliarde de euro; sau către explorarea spaţiului, cu şi fără echipaje umane, pentru care ar fi nevoie de alte trei miliarde.

Franţa şi Germania, principalele contributoare la bugetul ESA, au "răspunderea deosebită de a da un imbold", a afirmat Le Maire. "Putem avea puncte de vedere diferite, este normal între ţări, dar ele trebuie să servească la construcţia unei poziţii europene unite", a cerut el încă o dată.

Omologul său german, Robert Habeck, a prezentat priorităţile Berlinului privind finanţarea ESA: protecţia climei, reducerea deşeurilor spaţiale, crearea de actori privaţi în domeniul spaţial şi suveranitatea europeană a telecomunicaţiilor.

ESA prevede alocarea a 750 de milioane de euro pentru proiectul Iris - o reţea de sateliţi de comunicaţii securizate a Uniunii Europene, finanţată de la Bruxelles cu 2,4 miliarde de euro.

Citește și:

Dumitru Prunariu anunță că este posibil ca românii să ajungă pe Lună în 2025

„Să nu uităm că nu se va zbura numai la bordul Stației Cosmice Internaționale. Deocamdată, cercetările importante, principale se fac la bordul acestei stații spațiale. În cadrul acordului Artemis pe care l-a semnat cu Statele Unite ale Americii și Agenția Spațială Română este prevăzut faptul că trei locuri de astronauți care vor zbura spre Lună sunt rezervate europenilor.

Dintre aceștia, tot posibilul ca unii să fie selecționați dintre noi. Vor efectua întâi un zbor cosmic la bordul Stației Cosmice Internaționale. E vorba de o experiență în jurul Pământului, mult mai ușor controlabilă. Acolo, dacă se întâmplă ceva, ai luat avionul și într-o oră ești pe Pământ. După aceea, după ce vor dovedi competență și toate calitățile psihologice, fizice, profesionale manifestate, aceștia vor zbura și spre Lună”, a transmis Dumitru Prunariu.

Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News