Frații Micula au învins România, în instanță, în SUA. Statul român, bun de plată

România are de plătit, în urma deciziei instanței americane, 331 de milioane de dolari plus dobânzile suplimentare acumulate din noiembrie 2018, arată un comunicat al societății de avocatură White & Case LLP, care l-a reprezentat pe Ioan Micula. Judecătorul Amit P. Mehta, de la US District Court for the District of Columbia, a hotărât, pe 11 septembrie, că deciziile Curții de Justiție Europene nu se pot aplica pentru cauze care au debutat înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, transmite Mediafax. 

Teodorovici avertizare asupra riscului de executare silită

În vară Guvernul a discutat consecințele asupra României ce curg din hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 privind litigiul fraților Ioan și Viorel Micula și companiilor acestora cu statul român, respectiv posibilitatea intrării în default. „Ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României. De altfel, riscul de executare silită va putea apărea și în România, întrucât în dosarul de contestație la executare nr. 15755/3/2014 instanța a dispus repunerea pe rol și a acordat termen pentru 4 septembrie 2019", arată documentul pe care ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, l-a prezentat Executivului.

România, acuzată că nu și-a protejat investițiile de pe teritoriul țării

Speța privește un șir de procese în care statul român a fost acționat în instanțe internaționale de către cetăţenii suedezi Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L. împotriva României, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei.

Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

Acuzațiile fraților Micula

Fraţii Ioan şi Viorel Micula, care au şi cetăţenie suedeză, au susţinut că statul român nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protecţia reciprocă a investiţiilor cuprinse în acordul bilateral dintre Suedia şi România. Prin semnarea acestui acord bilateral, România s-a angajat să protejeze investiţiile suedeze făcute pe teritoriul statului român şi, în acest context, să creeze şi să menţină condiţiile favorabile pentru investiţiile efectuate de investitorii suedezi, precum şi să protejeze pe teritoriul său aceste investiţii. Reclamanţii au solicitat despăgubiri materiale în valoare de aproximativ 613 milioane euro, prejudiciu efectiv, și dobânzi calculate la o rată de ROBOR plus 5%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News